Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru glicin─â

GLIC├ŹN─é, glicine, s. f. Arbust decorativ ag─â╚Ť─âtor, av├ónd flori asem─ân─âtoare cu ale salc├ómului, albastre sau violete ╚Öi parfumate (Wistaria sinensis). ÔÇô Din fr. glycine.
GLIC├ŹN─é, glicine, s. f. Arbust decorativ ag─â╚Ť─âtor, av├ónd flori asem─ân─âtoare cu ale salc├ómului, albastre sau violete ╚Öi parfumate (Wistaria sinensis). ÔÇô Din fr. glycine.
GLIC├ŹN─é s. f. Plant─â decorativ─â volubil─â din familia leguminoaselor, cu flori ca ale salc├«mului, albastre ╚Öi parfumate (Wistaria chinensis). Frumoasele coloane de la u╚Öa cea mare din fa╚Ť─â ├«nc─ârcate de ciorchini viorii de glicine. CAMIL PETRESCU, O. II 269. Luna... str─âb─ât├«nd printre st├«lpii albi ca marmura de care sp├«nzurau perdelele de glicin─â cu struguri alba╚Ötri, pardosea cerdacul cu un mozaic fantastic de puncte albe. ANGHEL-IOSIF, C. L. 18.
glic├şn─â s. f., g.-d. art. glic├şnei; pl. glic├şne
glic├şn─â s. f., g.-d. art. glic├şnei; pl. glic├şne
GLIC├ŹN─é s. (CHIM.) glicocol.
GLIC├ŹN─é1 s.f. Plant─â decorativ─â ag─â╚Ť─âtoare, cu flori albastre ╚Öi parfumate. [< fr. glycine].
GLIC├ŹN─é2 s.f. Pulbere alb─â, cristalin─â, solubil─â ├«n ap─â ├«n prezen╚Ťa unei substan╚Ťe alcaline, folosit─â ca reductor ├«n fotografie. [< germ. Glyzin].
GLIC├ŹN─é1 s. f. plant─â decorativ─â ag─â╚Ť─âtoare, cu flori albastre ╚Öi parfumate, asem─ân─âtoare cu ale salc├ómului. (< fr. glycine, lat. glycina)
GLIC├ŹN─é2 s. f. glicocol. (< germ. Glyzin)
GLIC├ŹN─é ~e f. Arbust decorativ ag─â╚Ť─âtor, cu flori dispuse ├«n ciorchini, de culoare liliachie ╚Öi pl─âcut mirositoare. /<fr. glycine
*glic├şn─â f., pl. e (fr. glycine, d. vgr. glyk├Żs, dulce). Un fel de cop─âce─ş papilionace─ş ag─â╚Ť─âtor─ş, dintre care o specie, glicina chinezeasc─â (wistaria chinensis), e ornamental─â ╚Öi se distinge pin frumoase flor─ş alb─âstri─ş or─ş violete a╚Öezate ├«n form─â de strugur─ş.
GLIC├ŹN─é (< fr.) s. f. 1. Arbust decorativ, volubil, din familia leguminoaselor, cu frunze ├«mparipenat-compuse, foliole cu v├órf ascu╚Ťit ╚Öi flori liliachii, albe, violet (Wisteria sinensis). 2. Glicocol; acid aminoacetic.
WISTERIA Nutt., GLICINE, fam. Leguminosae. Gen originar din America de N -╚Öi Asia de E,. 9 specii, liane ├«nalte, c─â╚Ť─âr─âtoare. Flori mari, albe, albastre sau lila (stindard mare, ├«ndoit spre spate, caren─â cu v├«rf bont), ├«n raceme pendente, ├«n axa frunzei sau terminal. Frunze caduce, imparipenate, alterne, prev─âzute cu stipele. Foliolele ├«ntregi. Fruct, p─âstaie.

Glicin─â dex online | sinonim

Glicin─â definitie

Intrare: glicin─â (plant─â)
glicin─â substantiv feminin
Intrare: glicin─â (chim.)
glicin─â substantiv feminin