Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru gladiol─â

GLADI├ôL─é, gladiole, s. f. Plant─â erbacee ornamental─â cu tulpina ├«nalt─â, cu frunze lungi ├«n form─â de sabie ╚Öi cu flori mari de diferite culori (Gladiolus hybridus). [Pr.: -di-o-] ÔÇô Din germ. Gladiole. Cf. lat. gladiolus.
GLADI├ôL─é, gladiole, s. f. Plant─â erbacee ornamental─â cu tulpina ├«nalt─â, cu frunze lungi ├«n form─â de sabie ╚Öi cu flori mari de diferite culori (Gladiolus hybridus). [Pr.: -di-o-] ÔÇô Din germ. Gladiole. Cf. lat. gladiolus.
GLADI├ôL─é, gladiole, s. f. Plant─â erbacee ornamental─â cu tulpina ├«nalt─â, cu frunzele lungi ╚Öi drepte ├«n form─â de sabie ╚Öi cu florile mari, de diferite culori (Gladiolus gandavensis). ÔÇô Pronun╚Ťat: -di-o-.
gladi├│l─â (-di-o-) s. f., g.-d. art. gladi├│lei; pl. gladi├│le
gladi├│l─â s. f. (sil. -di-o-), g.-d. art. gladi├│lei; pl. gladi├│le
GLADI├ôL─é s. (BOT.; Gladiolus gandavensis) (pop.) s─âbiu╚Ť─â, (reg.) s─âbioar─â, (prin Transilv.) crin-ro╚Öu.
GLADI├ôL─é s.f. Plant─â erbacee ornamental─â ├«nalt─â, cu frunze lungi ├«n form─â de sabie ╚Öi cu flori mari, variat colorate. [Pron. -di-o-. / < germ. Gladiole, cf. lat. gladiolus ÔÇô spad─â scurt─â].
GLADIÓLĂ s. f. plantă erbacee ornamentală, înaltă, cu frunze lungi în formă de sabie și cu flori mari, variat colorate. (< germ. Gladiole)
GLADI├ôL─é ~e f. Plant─â erbacee decorativ─â ├«nalt─â, cu frunze lanceolate, cultivat─â pentru florile sale mari ╚Öi viu colorate, dispuse unilateral spre v├órful tulpinii; s─âbiu╚Ť─â. [G.-D. gladiolei; Sil. -di-o-] /<germ. Gladiole, lat. gladiolus
GLADIOL─é s. (BOT.; Gladiolus gandavensis) (pop.) s─âbiu╚Ť─â, (reg.) s─âbioar─â, (prin Transilv.) crin-ro╚Öu.
GLADI├ôL─é (< germ., lat.) s. f. Plant─â decorativ─â peren─â din familia iridiaceelor, ├«nalt─â de 50-150 cm, cu frunze ├«n form─â de sabie ╚Öi cu flori mari de diferite culori (Gladiolus gandavensis); s─âbiu╚Ť─â (2).
GLADIOLUS L., S─éBIU╚ÜE, GLADIOLE, fam. Iridaceae. Gen originar din Africa de S ╚Öi tropical─â, Europa, Asia, cca 252 specii, erbacee, perene, ce dep─â╚Öesc 1,5 m ├«n─âl╚Ťime. Tuberobulb globulos sau plat, acoperit cu tunici brune, roz etc., cu fibre paralele sau ├«n re╚Ťea, spre v├«rf, pe toat─â lungimea, compus din 2 p─âr╚Ťi distincte: partea exterioar─â fin-granulat─â, partea intern─â, un ╚Ťesut fibros. La baz─â, un strat rezistent, ├«n timpul vegeta╚Ťiei are proprietatea, de a da na╚Ötere la unul, mai rar la 2 tuberobulbi de ├«nlocuire. ├«n afara tuberobulbului ├«nlocuitor, din vechiul tuberobulb se formeaz─â tuberobulbilii. Bulbilii s├«nt ├«nveli╚Ťi la exterior ├«ntr-o membran─â destul de rezistent─â, ca ├«ntr-o capsul─â. ├«n mod obi╚Önuit, pe o plant─â se formeaz─â 20-30 bulbi╚Öori, iar ├«n cazuri rare, 200-300 sau chiar mai mul╚Ťi. Tulpinile aeriene, ├«n majoritatea cazurilor solitare, mai rar ramificate, s├«nt ├«nvelite la baz─â ├«n c├«teva frunze, ca ├«ntr-o teac─â tubular─â. Ele se dezvolt─â din mugurii afla╚Ťi pe tuberobulb la subsuoara solzilor. Frunzele au form─â de sabie ╚Öi prezint─â nervuri paralele care ies mult ├«n relief. Inflorescen╚Ťa este un spic cu flori a╚Öezate unilateral sau bilateral. Num─ârul florilor ├«n inflorescen╚Ť─â variaz─â ├«ntre 2 ╚Öi 12, la speciile s─âlbatice ╚Öi peste 20 la cele cultivate. M─ârimea florilor este foarte diferit─â. Speciile s─âlbatice au un diametru redus, 2-4 cm, comparativ cu cele cultivate, ale c─âror flori ├«l au ├«n jur de 20 cm. Deschiderea florilor ├«n inflorescen╚Ť─â se face e╚Öalonat, ├«ncep├«nd cu cele de la baz─â. Floarea tipic─â a speciilor s─âlbatice se caracterizeaz─â prin forma neregulat─â a petalelor ╚Öi r─âsfr├«ngerea accentuat─â a p├«lniei, care este u╚Öor bilabiat─â. Cele ╚Öase foliole au marginea dreapt─â, ondulat─â sau franjurat─â, cu un colorit foarte variat (Pl. 36, fig. 212).
Gladiolus byzantinus Mill. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori roz, dispuse ├«n spic, mai mici dec├«t la hibrizi. Plant─â de cca 95 cm ├«n─âl╚Ťime.
Gladiolus cardinalis Curt. (syn. G. speciosus Eckl.). Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori ro╚Öii-aprins cu trei pete albe pe fe╚Ťele interioare ale laciniilor inferioare ale periantului. Plant─â de cca 95 cm ├«n─âl╚Ťime.
Gladiolus colvillei Sweet (G. cardinalis x G. tristis). Specie hibrid─â. ├Änflore╚Öte vara. Floare alb─â. Plant─â de cca 65 cm ├«n─âl╚Ťime.
Gladiolus floribundus Jack. Specie cu flori albe-roz cu o nuan╚Ť─â purpurie de-a lungul liniei centrale, interne, a petalei. Plant─â viguroas─â.
Gladiolus imbricatus L. Specie care ├«nflore╚Öte la ├«nceputul verii. Flori purpurii (perigon neregulat ╚Öi aproape bilabiat cu 6 diviziuni), ├«n spic terminal, unilateral. Fruct, capsul─â obovat─â cu 3 muchii rotunjite. Frunze enziforme. Plant─â erbacee, peren─â, bulboas─â. Bulbi cu tunicile fibroase, fibrele fine, dense, paralele, numai ├«n partea superioar─â fin- reticulate. Tulpin─â dreapt─â, uneori pu╚Ťin sucit─â.
Gladiolus psittacinus Hook. Specie cu flori galbene, cu numeroase nuan╚Ťe ╚Öi pete de ro╚Öu. Specie robust─â. modificat─â
Gladiolus purpureo-auratus Hook. Specie cu flori galbene cu pete brune intens. Mai pu╚Ťin viguroas─â dec├«t precedentele.
Gladiolus saundersii Hook. Specie cu flori ro╚Öii-aprins p─âtate cu alb. Specie robust─â. Cea mai mare parte a soiurilor de gladiole cultivate ast─âzi s├«nt hibrizi ╚Öi polihibrizi complec╚Öi, ├«ngloba╚Ťi ├«n specia Gladiolus hybridus hort. care posed─â caractere noi fa╚Ť─â de speciile din care au provenit, concretizate prin aioi culori ╚Öi forme de floare, cre╚Öteri mai puternice ╚Öi rezisten╚Ť─â bun─â (boli ╚Öi d─âun─âtori, vreme mai pu╚Ťin favorabil─â, floare t─âiat─â ├«n vase etc.), precum ╚Öi printr-o ├«nflorire mai timpurie sau mai t├«rzie, at├«t ├«n c├«mp c├«t ╚Öi ├«n ser─â. S-au ob╚Ťinut, de asemenea, gladiole pitice cu ├«nflorire timpurie.

Gladiol─â dex online | sinonim

Gladiol─â definitie

Intrare: gladiol─â
gladiol─â substantiv feminin
  • silabisire: gla-di-o-l─â