GIRATÁR, giratari, s. m. Persoană în favoarea căreia este girată1 o cambie. – Din it. giratario.

GIRATÁR, giratari, s. m. Persoană în favoarea căreia este girată1 o cambie. – Din it. giratario.

giratár s. m., pl. giratári

giratár s. m., pl. giratári

GIRATÁR s.m. (Jur.) Cel căruia, în temeiul unui gir, urmează să i se plătească suma prevăzută într-un titlu la ordin. [< it. giratario].

GIRATÁR s. m. cel căruia i s-a transmis o cambie, un cec de către girant. (< it. giratario)

GIRATÁR ~i m. Persoană pentru care se girează o poliță sau o cambie. /<it. giratario

*giratár, -ă s. (it. giratario). Com. Acela care primește o poliță girată (purtătoru).