Definiția cu ID-ul 498361:
gingíe (gingíi), s. f. – Țesut care învelește rădăcinile și o parte din corpul dinților și a măselelor. –
Mr. dzindzie,
istr. (žinžire).
Lat. gingῑva (Diez, I, 206; Pușcariu 721; Candrea-Dens., 745; REW 3675; DAR),
cf. it.,
prov.,
port. gingiva (
calabr. gringria),
fr. gencive,
sp. encía. În
Trans. de Nord se folosește
var. gingină, care explică și
istr. Cf. ALR, I, 31. Din
rom. provine
ngr. τσιντσία (Murnu, Lehnwörter, 45). –
Der. îngingia,
vb. (a se face bobul de porumb; a prospera, a se îmbogăți).
Gingenă dex online | sinonim
Gingenă definitie