GIMNÁSTIC, -Ă, gimnastici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de exerciții fizice care contribuie la dezvoltarea armonioasă a corpului omenesc, la corectarea unor deficiențe sau care constituie o ramură sportivă. 2. Adj. Care ține de gimnastică (1), privitor la gimnastică. ◊ Pas gimnastic = mers cadențat și vioi, care se execută după anumite reguli, de obicei la deplasarea în grup. – Din fr. gymnastique.

GIMNÁSTIC, -Ă, gimnastici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de exerciții fizice care contribuie la dezvoltarea armonioasă a corpului omenesc, la corectarea unor deficiențe sau care constituie o ramură sportivă. 2. Adj. Care ține de gimnastică (1), privitor la gimnastică. ◊ Pas gimnastic = mers cadențat și vioi, care se execută după anumite reguli, de obicei la deplasarea în grup. – Din fr. gymnastique.

GIMNÁSTIC, -Ă, gimnastici, -e, adj. De gimnastică, privitor la gimnastică. Exerciții gimnastice. ◊ Pas gimnastic = mers controlat care se execută după anumite reguli indicînd pășirea pe vîrful picioarelor, cu genunchii întinși, pieptul bombat și mîinile balansate. Vin zările spre noi tot mai aproape: Ca niște uriași în pas gimnastic, Cuprinși ca de o panică, fantastic Fug stîlpii mari de telegraf în urmă. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 149. Vînători, dorobanți, infanteriști de linie aleargă în pas gimnastic spre întărituri. D. ZAMFIRESCU, R. 265. ♦ (Substantivat) Gimnast. Nici un copil sărac nu m-a mișcat mai dureros ca micul gimnastic. DEMETRESCU, O. 111.

gimnástic adj. m., pl. gimnástici; f. gimnástică, pl. gimnástice

gimnástic adj. m., pl. gimnástici; f. sg. gimnástică, pl. gimnástice

GIMNÁSTIC, -Ă adj. De gimnastică, referitor la gimnastică. [Cf. fr. gymnastique].

GIMNÁSTIC, -Ă I adj. referitor la gimnastică. II. s. f. ansamblu de exerciții fizice variate care contribuie la dezvoltarea armonioasă și la întărirea corpului omenesc. ♦ (fig.) ă minții = totalitatea exercițiilor care dezvoltă facultățile intelectuale. (< fr. gymnastique, lat. gymnasticus, /II/ gr. gymnastike)

GIMNÁSTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de gimnastică; propriu gimnasticii. /<fr. gymnastique

gimnastic a. relativ la gimnastică: exerciții gimnastice.

*gimnástic, -ă adj. (vgr. gymnastikós). Relativ la exercițiile corpuluĭ: exercițiĭ gimnastice. Pas gimnastic, pas de fugă cadențată, fugă. S. f. Arta, acțiunea de a-țĭ exercita corpu, mușchiĭ. S. m. și f. Care știe bine gimnastica: acest om e un bun gimnastic. V. palestră.

GIMNÁSTIC, -Ă (< fr., gr.) s. f., adj. 1. S. f. Sistem compus dintr-un număr nemilitat de exerciții fizice, prin care se urmărește dezvoltarea armonioasă a corpului. ◊ G. sportivă = ramură sportivă care cuprinde exerciții impuse și liber alese la aparate (sărituri, paralele, bârnă și sol pentru femei; săritură, cal cu mânere, bară fixă, paralele inegale, inele și sol pentru bărbați), ◊ G. acrobatică = ramură sportivă care cuprinde exerciții de acrobatică. ◊ G. artistică = ramură sportivă pentru femei care cuprinde exerciții artistice cu diferite obiecte (cercuri, eșarfe, mingi, măciuci) și cu acompaniament muzical. G. ajutătoare = complex de exerciții necesare obținerii unor deprinderi care ușurează practicarea unui sport. ◊ G. medicală = complex de exerciții necesare la corectarea unor deficiențe fizice sau funcționale. ◊ Pas de g. = mers cadențat care se execută după anumite reguli. 2. Adj. Care aparține gimnasticii, privitor la gimnastică.