Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru gigantism

GIGANT├ŹSM s. n. 1. ├Änsu╚Öirea, calitatea de a fi gigantic. 2. Boal─â endocrin─â care const─â ├«n cre╚Öterea excesiv─â ├«n lungime a corpului sau a unor p─âr╚Ťi ale lui. ÔÇô Din fr. gigantisme.
GIGANT├ŹSM s. n. 1. ├Änsu╚Öirea, calitatea de a fi gigantic. 2. Boal─â endocrin─â care const─â ├«n cre╚Öterea excesiv─â ├«n lungime a corpului sau a unor p─âr╚Ťi ale lui. ÔÇô Din fr. gigantisme.
GIGANT├ŹSM s. n. (Med.) Cre╚Öterea excesiv─â a ├«ntregului corp.
gigant├şsm s. n.
gigant├şsm s. n.
GIGANT├ŹSM s. enormitate, imensitate. (~ul unei construc╚Ťii.)
GIGANT├ŹSM s.n. Anomalie const├ónd ├«n cre╚Öterea exagerat─â a ├«ntregului corp; (p. ext.) cre╚Ötere exagerat─â, ├«n general. [< fr. gigantisme].
GIGANT├ŹSM s. n. 1. ├«nsu╚Öirea de a fi gigantic. 2. boal─â endocrin─â const├ónd ├«n cre╚Öterea exagerat─â a ├«ntregului corp sau a anumitor p─âr╚Ťi ale acestuia; somatomegalie. (< fr. gigantisme)
GIGANT├ŹSM n. 1) Caracter gigantic. 2) Stare patologic─â const├ónd ├«ntr-o dezvoltare fizic─â exagerat─â. /<fr. gigantisme
GIGANTISM s. enormitate, imensitate. (~ unei construc╚Ťii.)
gigant├şsm s. n. Caracter nem─âsurat, gigantic ÔŚŐ ÔÇ×Dup─â ce marile ╚Öantiere navale ale lumii s-au molipsit de gigantism, au ├«nceput s─â fie lansate la ap─â nave uria╚Öe.ÔÇŁ R.l. 22 IX 67 p. 6 (din fr. gigantisme; DMN 1966; DEX, DN3)

Gigantism dex online | sinonim

Gigantism definitie

Intrare: gigantism
gigantism substantiv neutru (numai) singular