ghiveci definitie

15 definiții pentru ghiveci

GHIVÉCI, (1) ghivece, (2) ghiveciuri, s. n. 1. Vas de pământ ars, de material plastic etc., de formă tronconică, folosit pentru plantarea (în casă a) florilor. ◊ Ghiveci nutritiv = amestec de pământ, nisip, mraniță, îngrășăminte chimice etc., în care se plantează răsadurile de legume. 2. Mâncare preparată din tot felul de legume, cu sau fără carne. ♦ Fig. (Peior.) Creație literară, muzicală etc. eterogenă și lipsită de valoare. – Din tc. güvec.
GHIVÉCI, (1) ghivece, (2) ghiveciuri, s. n. 1. Vas de pământ ars, de material plastic etc., de formă tronconică, folosit pentru plantarea (în casă a) florilor. ◊ Ghiveci nutritiv = amestec de pământ, nisip, mraniță, îngrășăminte chimice etc., în care se plantează răsadurile de legume. 2. Mâncare preparată din tot felul de legume, cu sau fără carne. ♦ Fig. (Peior.) Creație literară, muzicală etc. eterogenă și lipsită de valoare. – Din tc. güvec.
GHIVÉCI1, ghivece și ghiveciuri, s. n. Vas de pămînt în care se plantează flori ornamentale; glastră. În colțuri sînt așezate ghivece cu palmieri. SAHIA, U.R.S.S. 113. Să iei acești pui de dafin, să-i pui în două ghivece frumoase. ISPIRESCU, L. 234. Un vînt puternic... răstoarnă niște ghiveciuri de flori. CARAGIALE, S. 5.
GHIVÉCI2, ghivece și ghiveciuri, s. n. Mîncare făcută din diferite zarzavaturi cu sau fără carne. Acolo își făceau vacul în zilele de sărbătoare, cu găini fripte, cu ghiveciuri la tavă. PAS, Z. I 208. ◊ Ghiveci călugăresc v. călugăresc. Ghiveci măcelăresc v. măcelăresc.Fig. (Peiorativ) Compoziție literară, muzicală etc. cuprinzînd un amestec de idei sau teme lipsite de valoare sau de interes. Ghiveciuri literare cu fel de fel de dresuri. HOGAȘ, DR. II 186.
ghivéci1 (vas) s. n., pl. ghivéce
ghivéci2 (mâncare) s. n., pl. ghivéciuri
ghivéci (de flori) s. n., pl. ghivéce
ghivéci (mâncare) s. n., pl. ghivéciuri
GHIVÉCI s. glastră, (pop.) oală, (reg.) sacsie, (Transilv.) răvar. (Un ~ cu flori.)
ghivéci (-ce), s. n.1. Glastră. – 2. Oală. – 3. Fel de mîncare tipic pregătit cu carne prăjită și diverse zarzavaturi. – Mr. ghivece. Tc. ǵüveç (Șeineanu, II, 184), cf. ngr. γϰιουβέτσι, bg. geveč. Sensul 3 se folosește la pl. ghiveciuri.
GHIVÉCI1 ~e n. Vas de lut ars (de formă tronconică), în care se plantează flori; glastră; oală. /<turc. güveç
GHIVÉCI2 ~uri n. 1) Fel de mâncare pregătită dintr-un amestec de legume tocate (cu sau fără carne). 2) fig. peior. Creație artistică eterogenă și lipsită de valoare. /<turc. güveç
ghiveciu n. 1. vas de pământ de pus flori: ghivece cu zambile; 2. mâncare gătită din felurite legume mărunt tăiate, amestecate cu bucățele de carne și coapte la tavă: un ghiveciu prea ardeiat; 3. fig. amestec confuz, potpuri: un ghiveciu literar; 4. un fel de cărbune: mangale cu cărbuni ghiveci GHICA. [Turc. GÜVEČ].
ghivécĭ n., pl. urĭ și e (turc. güveğ, strachină). Munt. Saxîĭe, glastră, oală de florĭ. Un fel de mîncare (de carne orĭ de post) din tot felu de legume. Fig. Compozițiune literară cu tot felu de subĭecte (ca fr. potpourri, it. tutti frutti. Cp. cu farsă și sátiră). V. cĭumlec, hîrgăŭ.
GHIVECI s. glastră, (pop.) oală, (reg.) sacsie, (Transilv.) răvar. (Un ~ cu flori.)

ghiveci dex

Intrare: ghiveci (vas)
ghiveci 1 pl. -e substantiv neutru
ghiveci 2 pl. -uri substantiv neutru
Intrare: ghiveci (mâncare)
ghiveci 1 pl. -e substantiv neutru
ghiveci 2 pl. -uri substantiv neutru