Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 587653:

ghĭumbruccíŭ și -mruccíŭ m. (turc. gümrükcü). Vechĭ. Vameș (cum era cel ce strîngea venitu vămiĭ la Brăila de la 1550 în coace. Ĭorga, Negoț. 101). – Și ghimr-.

ghiumbrucciu definitie

ghiumbrucciu dex