13 definiții pentru ghiorăitură
chiorăitúră sf [At: I. CR. II, 299 / V: ghio~ / Pl: ~ri / E: chiorăi + ~(i)tură] Chiorăială. CHIORĂITÚRĂ, chiorăituri, s. f. (
Pop.) Chiorăială. [
Pr.:
-ră-i-. –
Var.:
ghiorăitúră s. f.] –
Chiorăi +
suf. -tură. GHIORĂITÚRĂ s. f. v. chiorăitură. CHIORĂITÚRĂ, chiorăituri, s. f. Chiorăială. [
Pr.:
-ră-i-. –
Var.:
ghiorăitúră s. f.] –
Chiorăi +
suf. -tură. GHIORĂITÚRĂ s. f. v. chiorăitură. CHIORĂITÚRĂ, chiorăituri, s. f. Chiorăială. – Din
chiorăi +
suf. -(i)tură. chiorăitúră/ghiorăitúră (-ră-i-) s. f.,
g.-d. art. chiorăitúrii/ghiorăitúrii; pl. chiorăitúri/ghiorăitúri ghiorăitúră v. chiorăitúră chiorăitúră/ghiorăitúră s. f. (sil. -ră-i-), g.-d. art. chiorăitúrii/ghiorăitúrii; pl. chiorăitúri/ghiorăitúri ghiorăitúră (sil. ghio-)v. chiorăitură CHIORĂITÚRĂ s. v. chiorăit. CHIORĂITURĂ s. chiorăială, chiorăit. (~ intestinelor.) lupte intestine soldate cu ghiorăituri expr. (adol.) foame, stare de inaniție.
Ghiorăitură dex online | sinonim
Ghiorăitură definitie
Intrare: chiorăitură
chiorăitură substantiv feminin
ghiorăitură substantiv feminin