ghiomotoc definitie

15 definiții pentru ghiomotoc

GHEMOTÓC, ghemotoace, s. n. Obiect (flexibil, maleabil) mototolit în formă de ghem1 (1); cocoloș. [Var.: gheomotóc s. n.] – De la ghem1.
GHEOMOTÓC s. n. v. ghemotoc.
GHEMOTÓC, ghemotoace, s. n. Obiect (flexibil, maleabil) mototolit în formă de ghem1 (1); cocoloș. [Var.: gheomotóc s. n.] – De la ghem1.
GHEOMOTÓC s. n. v. ghemotoc.
GHEMOTÓC, ghemotoace, s. n. Obiect format prin mototolirea în formă de ghem a unor fibre, a unor fire sau a unei bucăți de hîrtie; cocoloș. Un ghemotoc de hîrtie îl lovi pe mînă. CARAGIALE, S. 59. – Variantă: ghiomotóc (C. PETRESCU, A. 380, DELAVRANCEA, H. T. 252) s. n.
GHIOMOTÓC s. n. v. ghemotoc.
GHIOMOTÓC, ghiomotoace, s. n. V. ghemotoc.
ghemotóc s. n., pl. ghemotoáce
ghemotóc s. n., pl. ghemotoáce
GHEMOTÓC s. cocoloș, mototol, (reg.) boboloș, tomoașă, (Olt. și Munt.) toltoașă. (A făcut hârtia ~.)
GHEMOTÓC ~oáce n. Obiect mototolit în formă de ghem; mototol. /ghem + motoc
ghemotóc, V. glomotoc.
*ghĭolmotóc și ghĭomotóc, V. glomotoc.
glomotóc, ghelmotóc, ghemotóc, ghĭomotóc, ghĭolmotóc și golmotóc n., pl. oace (var. din gălămoz 1, folmotoc, holmotoc, șomoltoc, fofoloc, gogoloș). Sud și vest. Mototol, lucrurĭ mototolite, boț (de pînză orĭ de hîrtie).
GHEMOTOC s. cocoloș, mototol, (reg.) boboloș, tomoașă, (Olt. și Munt.) toltoașă. (A făcut hîrtia ~.)

ghiomotoc dex

Intrare: ghemotoc
ghemotoc substantiv neutru
gheomotoc substantiv neutru
ghiomotoc substantiv neutru