Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru ghintui

GHINTU├Ź, ghintuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A prevedea cu ghinturi (1) ╚Ťeava unei arme de foc, a executa ghinturi la o ╚Ťeav─â a unei arme de foc. 2. A fereca cu ghinturi (2) un buzdugan, o ghioag─â etc. ÔÇô Ghint + suf. -ui.
GHINTU├Ź, ghintuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A prevedea cu ghinturi (1) ╚Ťeava unei arme de foc, a executa ghinturi la o ╚Ťeav─â a unei arme de foc. 2. A fereca (1) cu ghinturi (2) un buzdugan, o ghioag─â etc. ÔÇô Ghint + suf. -ui.
GHINTU├Ź, ghintuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A t─âia ghinturi ├«n partea interioar─â a unei ╚Ťevi de arm─â de foc. 2. A fereca (un buzdugan, o ghioag─â etc.) cu ghinturi (2). [Ghioagele] erau sup╚Ťiri ├«n m─ânuchi, groase ╚Öi ghintuite cu cuie la cap─âtul opus. HASDEU, la TDRG.
ghintu├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ghintui├ęsc, imperf. 3 sg. ghintui├í; conj. prez. 3 s─â ghintui├ísc─â
ghintu├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ghintui├ęsc, imperf. 3 sg. ghintui├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ghintui├ísc─â
A GHINTU├Ź ~i├ęsc tranz. 1) (╚Ťevi ale armelor de foc) A ├«nzestra cu ghinturi. 2) (arme albe) A fereca cu ghinturi. /ghint + suf. ~ui
ghintu─ş├ęsc v. tr. (d. ghint; pol. gwintowa─ç). ├Änzestrez cu ghintur─ş: pu╚Öc─â ghintuit─â.

Ghintui dex online | sinonim

Ghintui definitie

Intrare: ghintui
ghintui conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv