ghetră definitie

13 definiții pentru ghetră

GHÉTRĂ, ghetre, s. f. 1. Învelitoare de postav, de fetru etc. care acoperă glezna și partea de deasupra a încălțămintei bărbătești. 2. Fâșie de piele care servește la protecția gleznei muncitorilor metalurgiști, în timpul lucrului. – Din fr. guêtre.
GHÉTRĂ, ghetre, s. f. 1. Învelitoare de postav, de fetru etc. care acoperă glezna și partea de deasupra a încălțămintei bărbătești. 2. Fâșie de piele care servește la protecția gleznei muncitorilor metalurgiști, în timpul lucrului. – Din fr. guêtre.
GHÉTRĂ, ghetre, s. f. (Mai ales la pl.; pe cale de a ieși din uz) Învelitoare de postav care acoperă partea de deasupra a încălțămintei bărbătești, trecînd peste glezne.
ghétră (ghe-tră) s. f., g.-d. art. ghétrei; pl. ghétre
ghétră s. f. (sil. -tră), g.-d. art. ghétrei pl. ghétre
GHÉTRĂ s. (înv.) valtrap. (~ pentru încălțăminte.)
GHEÁTRĂ s.f. v. ghetre.
GHÉTRE s.f.pl. Învelitori de postav care se poartă peste ghete sau peste pantofi de către bărbați. [Sg. ghetră și gheatră. / < fr. guêtres].
GHÉTRĂ s. f. învelitoare de postav peste ghete sau pantofi, la bărbați. (< fr. guêtre)
GHÉTRĂ ~e f. Învelitoare din postav sau de fetru, purtată uneori de bărbați, care acoperă glezna și partea de asupra a încălțămintei. /<fr. guêtre
ghetre f. pl. încălțăminte de bumbac sau de lână, ce înfășură josul gambei și partea de d’asupra a pantofului (= fr. guêtres).)
*ghétră f., pl.e (fr. guêtre. V. ghetă). Pl. Jambiere, tuzlucĭ, pulparĭ, carîmbĭ de postav orĭ de pele cu care se acopere pulpa.
GHETRĂ s. (înv.) valtrap. (~ pentru încălțăminte.)

ghetră dex

Intrare: ghetră
gheatră substantiv feminin
ghetră substantiv feminin
  • silabisire: ghe-tră