GHÉRLĂ, gherle, s. f. (Pop. și fam.) Închisoare. – Din n. pr. Gherla.

GHÉRLĂ, gherle, s. f. (Pop. și fam.) Închisoare. – Din n. pr. Gherla.

GHÉRLĂ, gherle, s. f. Închisoare, temniță. Se auzea glasul gros, răstit, al lui Dumitru, feciorul cel mai mare al lui Scăpău, – celălalt era la gherlă, prins la oraș cu specula. DUMITRIU, N. I. 18. Sîntem sătui de gherlă și de prigonirile domnului director. VLAHUȚĂ, O. A. 157.

ghérlă (pop., fam.) s. f., g.-d. art. ghérlei; pl. ghérle

ghérlă s. f., g.-d. art. ghérlei; pl. ghérle

GHÉRLĂ s. v. arest, închisoare, ocnă, penitenciar, pușcărie, temniță.

ghérlă (ghérle), s. f. – Carceră, închisoare. De la Gherla, oraș din Trans., unde exista un penitenciar cunoscut. – Der. gherlan, s. m. (Trans., hoț).

gherlă f. pop. închisoare: pârcălabul îi duse pe amândoi la gherlă ISP. [Dela Gherla oraș ardelenesc ce are un penitenciar].

ghérlă f., pl. e (d. Gherla, un oraș din Ardeal vestit pintr’un vechĭ castel întrebuințat apoĭ ca închisoare). Fam. Arest, închisoare, penitenciar: L-a turnat la gherlă.

gherlă s. v. AREST. ÎNCHISOARE. OCNĂ. PENITENCIAR. PUȘCĂRIE. TEMNIȚĂ.

FIZEȘU GHERLII, com. în jud. Cluj; 2.513 loc. (1995). Mănăstirea Nicula (sec. 16) cu biserică de zid, din 1875-1879, ce păstrează picturi murale originare, de factură bizantină. Vestit centru de realizare a icoanelor pe sticlă (satul Nicula).

gherlă, gherle s. f. (intl.) 1. închisoare, pușcărie. 2. zar ghinionist.