gherghir definitie

8 definiții pentru gherghir

GHERGHÍR, gherghire, s. n. (Reg.) Beci sau cameră boltită (cu obloane metalice) în care se ascundeau în trecut obiectele de preț spre a fi cruțate de incendiu sau de jaf. – Din tc. kârgir „clădire de piatră”.
GHERGHÍR, gherghire, s. n. (Reg.) Beci sau cameră boltită (cu obloane metalice) în care se ascundeau odinioară obiectele de preț spre a fi cruțate de incendiu sau de jaf. – Din tc. kârgir „clădire de piatră”.
GHERGHÍR, gherghire, s. n. (Mold.; învechit) Un fel de beci sau cameră boltită (cu obloane de fier la ușă și la ferestre) în care, pe vremuri, se ascundeau obiectele mai de preț din casă spre a fi păzite de incendiu sau de jaf. (Cu pronunțare regională) Mai scoate dintr-un gherghiri niște straie foarte vechi, un arc, niște săgeți, un paloș și un buzdugan, toate pline de rugină. CREANGĂ, P. 194. Unde să m-ascund? – În gherghir, cucoane. ALECSANDRI, T. 1343.
gherghír (reg.) s. n., pl. gherghíre
gherghír s. n., pl. gherghíre
gherghír (-ruri), s. n. – Cameră boltită, beci. Tc. karǵir „construcție de piatră” (Șeineanu, II, 190; Lokotsch 1092). Sec. XVIII, înv.
gherghir (ghevghir) n. Mold. cămară boltită, beciu: scoate dintr’un gherghir niște straie foarte vechi CR. belșugarea cămarei și a ghevghirului AL. [Turc. KIAVGHIR, suterană].
gherghír, ghirghír și ghevghír n., pl. urĭ și e (turc. [d.pers.] kĭargir, pop. kĭavgir, edificiŭ de peatră). Mold. Vechĭ. Cămăruță boltită ascunsă în pivniță orĭ aĭurea p. refugiŭ orĭ de păstrat lucrurĭ scumpe. Azĭ. Munt. Dun. (ghevghir). Celar, zemnic (lîngă casă).

gherghir dex

Intrare: gherghir
gherghir substantiv neutru