Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

25 defini╚Ťii pentru gheonoi

GHEONOÁIE s. f. v. ghionoaie.
GHEUNOÁIE s. f. v. ghionoaie.
GHIONO├üIE, ghionoaie, s. f. (Ornit.; pop.). Cioc─ânitoare. [Pr.: ghi-o-. ÔÇô Pl. ╚Öi: ghionoi. ÔÇô Var.: gheono├íie, gheuno├íie s. f.] ÔÇô Cf. alb. gjon ÔÇ×cucuveaÔÇŁ.
GHEONOÁIE s. f. v. ghionoaie.
GHEUNOÁIE s. f. v. ghionoaie.
GHIONO├üIE, ghionoi, s. f. (Ornit.; pop.) Cioc─ânitoare. [Pr.: ghi-o- ÔÇô Pl. ╚Öi: ghionoaie. ÔÇô Var.: gheono├íie, gheuno├íie s. f.] ÔÇô Cf. alb. gjon ÔÇ×cucuveaÔÇŁ.
GHEONOÁIE s. f. v. ghionoaie.
GHEUNOÁIE s. f. v. ghionoaie.
GHIONO├üIE, ghionoi ╚Öi ghionoaie, s. f. (Ornit.) Cioc─ânitoare. Ghionoaie cu pliscuri de o╚Ťel tocau ├«n arbori ╚Öi p─âdurea larg─â r─âsuna a sec. HOGA╚ś, M. N. 73. ├Äi venea din dep─ârtare la auz chiotul ghionoaiei, ce-╚Öi ascu╚Ťea noaptea ciocul de coaja copacilor. ODOBESCU, S, III 182. ÔÇô Pronun╚Ťat: ghi-o-. ÔÇô Variante: gheono├íie (ISPIRESCU, L. 5), gheuno├íie (AG├ÄRBICEANU, S. P. 18, GOGA, P. 56, CO╚śBUC, P. I 301) s. f.
!ghionoáie (ciocănitoare) (ghi-o-) s. f., art. ghionoáia, g.-d. art. ghionoáiei; pl. ghionoáie
ghionoáie s. f. (sil. ghi-o-), art. ghionoáia, g.-d. art. ghionóii/ghionoáiei; pl. ghionói/ghionoáie
GHIONOÁIE s. v. ciocănitoare.
GHIONOÁIE ~ói f. pop. Pasăre sedentară de talie medie, cu penaj viu colorat, având cioc puternic, cu ajutorul căruia sparge coaja copacilor prin ciocănit pentru a căuta insecte; ciocănitoare. [G.-D. ghionoii și ghionoaiei; Sil. ghi-o-] /<alb. gjon
ghionoáie, ghionói, s.f. (pop.) 1. ciocănitoare. 2. (fig.) muiere rea.
gheonoaie (ghionoaie) f. 1. pas─âre c─âl─âtoare care cioc─âne╚Öte ├«n coaja arborilor spre a prinde viermi: m─â cioc─âne╚Öte ca covaciul ╚Öi ca gheonoaia copaciul PANN; 2. fig. muiere rea: gheonoaia de mum─â-sa vitreg─â POP. [DintrÔÇÖun primitiv ghion, p─âstrat ├«n macedo-rom├ón─â cu sensul de gheonoaie ╚Öi de pas─âre nocturn─â, r─âspunz├ónd albanezului GHION, buh─â].
gheonoiu (ghionoiu) m. 1. b─ârb─â╚Ťelul gheonoaiei; 2. Tr. un fel de t├órn─âcop (aluziune la cioc─ânitul pas─ârii): gheonoiul se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ca ╚Öi t├órn─âcopul.
ghionoaie f. V. gheonoaie.
gheono├í─şe, V. ghionoa─şe.
gheon├│─ş, V, ghiono─ş.
gheuno├í─şe, V. ghionoa─şe.
ghiono├í─şe ╚Öi viono├í─şe f., pl. o─ş (d. vio─ş, vioa─şe, vrom. *vio├▒─ş, *vioa├▒e pin aluz. la vioic─şunea p─âs─ârilor cu acest nume: c─şoc─ânitoarea, codobatura ╚Öi cap-├«nt├│rturu. Tot de aci ╚Öi mrom. ghion, graur [Dal.] alb. gh─şon, cucuvea [Mexer], ╚Öi de aci ngr. gh─ş├│nis, codobatur─â [Legr.]. V. ghiono─ş). C─şoc─ânitoare, o pas─âre. Ghionoi (Bz.). ÔÇô ╚śi gheon- ╚Öi gheun-.
ghion├│─ş n., pl. oa─şe (d. ghionoa─şe, ca ╚Öi fr. pic, ghionoa─şe ╚Öi t├«rn─âcop. V. ghin. Munt. Trans. T├«rn─âcop (cÔÇÖun singur c─şoc). ÔÇô ╚śi gheono─ş ╚Öi gheuno─ş.
GHIONOAIE s. (ORNIT.) ciocănitoare, (reg.) bocănitoare, scobitoare, tocănitoare, verdaică, verdoaică, virdare. (~ denumește mai multe specii de păsări arboricole.)
ghiono├íie, ghionoi, s.f. ÔÇô (ornit.) Cioc─ânitoare (Picus viridis). ├Än Maramure╚Ö este o specie sedentar─â, care p─âr─âse╚Öte ├«ns─â iarna p─âdurea, ap─âr├ónd ├«n livezi, unde g─âse╚Öte mu╚Öuroaie de furnici, ou─âle acestora fiind hrana lor preferat─â (Ardelean, Beres, 2000). ÔÇô Cf. alb. gjon ÔÇ×cucuveaÔÇŁ (DEX, MDA); cuv├ónt autohton (Philippide, Rosetti, Russu, Br├óncu╚Ö, Vraciu), cf. alb. gon, gjon ÔÇ×cucuveaÔÇŁ; din baza *glon-, rad. *g(h)el- ÔÇ×a striga, a ╚Ťipa, a zbieraÔÇŁ < i.-e. *ghel- (Russu, 1970: 167).
ghiono├íie, ghionoi, s.f. ÔÇô (ornit.; pop.) Cioc─ânitoare (Picus viridis). ├Än Maramure╚Ö este o specie sedentar─â, care p─âr─âse╚Öte ├«ns─â iarna p─âdurea, ap─âr├ónd ├«n livezi, unde g─âse╚Öte mu╚Öuroaie de furnici, ou─âle acestora fiind hrana lor preferat─â (Ardelean, Beres 2000). ÔÇô Cuv├ónt autohton, cf. alb. gjon ÔÇ×cucuveaÔÇŁ (Philippide 1928, Rosetti 1962, Russu 1981, Br├óncu╚Öi 1983).

Gheonoi dex online | sinonim

Gheonoi definitie

Intrare: ghionoaie
gheonoaie 1 pl. -e substantiv feminin
gheunoaie 1 pl. -e substantiv feminin
ghionoaie 2 pl. -i substantiv feminin
  • silabisire: ghi-o-
gheunoaie 2 pl. -i substantiv feminin
gheonoaie 2 pl. -i substantiv feminin
ghionoaie 1 pl. -e substantiv feminin
  • silabisire: ghi-o-
Intrare: gheonoi
gheonoi