ghebă definitie

24 definiții pentru ghebă

chébă sf vz ghebă
chébe sf vz ghebă
GHEB2 s. n. v. ghebă.
GHÉBĂ, ghebe, s. f. Manta țărănească lungă, împodobită cu găitane. [Var.: gheb s. n., ghebeá s. f.] – Din tc. kebe.
GHEBEÁ s. f. v. ghebă.
GHEB2 s. n. v. ghebă.
GHÉBĂ, ghebe, s. f. Manta țărănească lungă, împodobită cu găitane. [Var.: gheb s. n., ghebeá s. f.] – Din tc. kebe.
GHEBEÁ s. f. v. ghebă.
CHEB s. n. v. ghebă.
CHÉBĂ s. f. v. ghebă.
GHÉBĂ, ghebe, s. f. (Regional) Manta țărănească lungă (de șiac, pîslă sau aba), împodobită, de obicei, cu găitane; zeghe, dulamă. Catane spătărești, îmbrăcate: cu mintene, poturi (nădragi) și ghebe scurte. FILIMON, C. 311. Gheba-n spate-și-arunca. TEODORESCU, P. P. 688. – Variante: chébă, (Mold.) ghebeá, ghebele (ALECSANDRI, P. P. 87), s. f., cheb, cheburi (CREANGĂ, A. 161), s. n.
GHEBEÁ s. f. v. ghebă.
ghébă (manta) s. f., g.-d. art. ghébei; pl. ghébe
ghébă (manta) s. f., g.-d. art. ghébei; pl. ghébe
GHÉBĂ s. v. zeghe.
ghébă (ghébe), s. f. – Manta țărănească de postav. – Var. cheb(e). Tc. kebe (Șeineanu, II, 102). Pare dublet de la gubă.
GHÉBĂ ~e f. înv. Manta lungă, confecționată din aba sau din șiac, purtată la țară. /<turc. kebe
chébe s.n.[1] (reg., înv.) haină de pâslă înflorată cu găitane, purtată de haiduci, de țăranii ardeleni și apoi de surugii.
chebe f. haină de pâslă înflorată cu găitane, purtată înainte de haiduci, iar în timpul din urmă de țăranii ardeleni și mâi ales de surugii (la aceștia cu figuri pe tot câmpul hainei): cu chebe roșii pe spate POP. Azi chebea e aproape dispărută. [Turc. KEBÈ, pâslă groasă, de unde și forma muntenească ghebă].
ghebă f. V. chebe: panduri cu ghebe și cu poturi POP.
chébe (est) și ghebă (vest) f. (turc. kebe, kaba, pîslă, manta de pîslă; bg. kebe, ung. guba. V. cabană 1). Manta țărănească de șiac blănită (orĭ și neblănită) ornată de ordinar cu găitane. V. boboŭ și zeghe.
ghébă f., pl. e (turc. kaba și kebe, ung. guba). V. chebe.
ghe s. v. ZEGHE.
a avea clonțar la ghebă expr. (intl.d. o casă) a avea câine de pază

ghebă dex

Intrare: ghebă
ghebă substantiv feminin
ghebea substantiv feminin
cheb substantiv neutru
chebă substantiv feminin
chebe substantiv feminin
gheb 2 pl. -e substantiv neutru