Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

4 intr─âri

47 defini╚Ťii pentru gheb

ch├ęb─â sf vz gheb─â
ch├ębe sf vz gheb─â
GHEÁBĂ s. f. v. gheb1.
GHEB2 s. n. v. gheb─â.
GHEB1, (1,2) gheburi, s. n., (3) ghebe, s. f. 1. S. n. Cocoa╚Ö─â (la om). 2. S. n. Ridic─âtur─â de teren ├«n form─â de gheb (1). 3. S. f. (├Än forma gheab─â) Specie de ciuperci comestibile cu piciorul g─âlbui sau brun, av├ónd de jur-├«mprejur un inel alb, ╚Öi cu p─âl─âria galben─â-brun─â (Armillaria mellea). ÔŚŐ Gheab─â-de-brad = ciuperc─â comestibil─â cu p─âl─âria alb─â, sub╚Ťire, c─ârnoas─â ╚Öi cu piciorul lung ╚Öi sub╚Ťire (Lepiota clypeolaria). Gheab─â-de-p─âdure = ciuperc─â comestibil─â cu p─âl─âria ro╚Öiatic─â ori brun─â, catifelat─â (Collybia longipes). [Var.: ghe├íb─â s. f.] ÔÇô Probabil lat. *glibbus (form─â metatezat─â a lui *gibb(u)lus < gibbus).
GH├ëB─é, ghebe, s. f. Manta ╚Ť─âr─âneasc─â lung─â, ├«mpodobit─â cu g─âitane. [Var.: gheb s. n., ghebe├í s. f.] ÔÇô Din tc. kebe.
GHEBEÁ s. f. v. ghebă.
GHEB2 s. n. v. gheb─â.
GHEB1, (1, 2) gheburi, (3) ghebe, s. n. 1. Cocoa╚Ö─â (la om). 2. Ridic─âtur─â de teren ├«n form─â de gheb (1). 3. (La pl.) Specie de ciuperci comestibile cu piciorul g─âlbui sau brun, av├ónd de jur-├«mprejur un inel alb, ╚Öi cu p─âl─âria galben─â-brun─â (Armillaria mellea). ÔŚŐ Ghebe de brad = ciuperc─â comestibil─â cu p─âl─âria alb─â, sub╚Ťire, c─ârnoas─â ╚Öi cu piciorul lung ╚Öi sub╚Ťire (Lepiota clypeolaria). Ghebe de p─âdure = ciuperc─â comestibil─â cu p─âl─âria ro╚Öiatic─â ori brun─â, catifelat─â (Collybia longipes). ÔÇô Probabil lat. *glibbus (form─â metatezat─â a lui *gibb(u)lus < gibbus).
GH├ëB─é, ghebe, s. f. Manta ╚Ť─âr─âneasc─â lung─â, ├«mpodobit─â cu g─âitane. [Var.: gheb s. n., ghebe├í s. f.] ÔÇô Din tc. kebe.
GHEBEÁ s. f. v. ghebă.
CHEB s. n. v. gheb─â.
CHÉBĂ s. f. v. ghebă.
GHEB, gheburi, s. n. 1. (Mold.) Cocoa╚Ö─â (la om). C├«t l-a durut suferin╚Ťa aceasta, se putea vedea din ghebul care-i ie╚Öise ├«n spate ╚Öi din perii albi, crescu╚Ťi f─âr─â vreme. DUN─éREANU, CH. 9. 2. Fig. ├Än─âl╚Ťime, ridic─âtur─â. Iruga S─âlanelor trece printre gheburi moi de ierburi amestecate cu ap─â mocirloas─â. SADOVEANU, V. F. 100. M─â oprii la o r─âsp├«ntie, pe un gheb al muntelui. HOGA╚ś, M. N. 76.
GH├ëB─é, ghebe, s. f. (Regional) Manta ╚Ť─âr─âneasc─â lung─â (de ╚Öiac, p├«sl─â sau aba), ├«mpodobit─â, de obicei, cu g─âitane; zeghe, dulam─â. Catane sp─ât─âre╚Öti, ├«mbr─âcate: cu mintene, poturi (n─âdragi) ╚Öi ghebe scurte. FILIMON, C. 311. Gheba-n spate-╚Öi-arunca. TEODORESCU, P. P. 688. ÔÇô Variante: ch├ęb─â, (Mold.) ghebe├í, ghebele (ALECSANDRI, P. P. 87), s. f., cheb, cheburi (CREANG─é, A. 161), s. n.
GHEBEÁ s. f. v. ghebă.
!gh├ęab─â (ciuperc─â) s. f., g.-d. art. gh├ębei; pl. gh├ębe
gheb (cocoa╚Ö─â) s. n., pl. gh├ęburi
gh├ęb─â (manta) s. f., g.-d. art. gh├ębei; pl. gh├ębe
gheb (cocoa╚Ö─â) s. n., pl. gh├ęburi
gh├ęb─â (manta) s. f., g.-d. art. gh├ębei; pl. gh├ębe
gh├ębe (ciuperci) s. f. pl.
GHEB s. v. cifoză, cocoașă, gibozitate.
GHÉBĂ s. v. zeghe.
GHÉBE s. pl. (BOT.; Armillaria mellea) (reg.) opintici (pl.), popinci (pl.).
gheb (-buri), s. n. ÔÇô 1. Cocoa╚Ö─â. ÔÇô 2. Specie de ciuperci comestibile (Agaricus melleus). ÔÇô Var. ghib, gheab─â. Lat. *glibba, probabil ├«n loc de *gibbla < *gibbula, cuv├«nt folosit de Vegecio (Battisti, III, 1837; cf. Pu╚Öcariu 708; DAR; REW 3754); cf. cat. gep, sp. giba, chepa, port. geba. Der. din sl. găźba ÔÇ×bureteÔÇŁ, cf. bg. g─âba ÔÇ×ciuperc─âÔÇŁ (Cihac, II, 502; Conev 42), nu este posibil─â din punct de vedere fonetic. Graur, BL, V, 62, pune sub semnul ├«ntreb─ârii der. din lat., f─âr─â motive suficiente. ÔÇô Der. ghebos, adj. (coco╚Öat); ghebo╚Öi (var. (├«n)ghebo╚Öa), vb. (a coco╚Öa; a ├«ndoi, a ├«ncovoia); ├«nghebeji, vb. (Olt., a goni, a h─âitui). ÔÇô Din rom. provine mag. g├Âb ÔÇ×cocoa╚Ö─âÔÇŁ (Edelspacher 13; Candrea, Elemente, 408).
gh├ęb─â (gh├ębe), s. f. ÔÇô Manta ╚Ť─âr─âneasc─â de postav. ÔÇô Var. cheb(e). Tc. kebe (╚śeineanu, II, 102). Pare dublet de la gub─â.
GHEB ~uri n. 1) (la oameni) Proeminen╚Ť─â patologic─â pe spate care deformeaz─â trunchiul; cocoa╚Ö─â; cifoz─â; gibozitate. 2) Ridic─âtur─â de teren; d├ómb. /<lat. glibbus
GH├ëB─é ~e f. ├«nv. Manta lung─â, confec╚Ťionat─â din aba sau din ╚Öiac, purtat─â la ╚Ťar─â. /<turc. kebe
GH├ëBE f. pl. Specie de ciuperci comestibile, av├ónd picior g─âlbui sau brun cu un inel alb ├«mprejur ╚Öi p─âl─ârie galben─â-brun─â, care cre╚Öte pe tulpina arborilor, provoc├ónd putrezirea lemnului. ~ de brad ciuperc─â comestibil─â, av├ónd picior lung, sub╚Ťire ╚Öi p─âl─ârie alb─â, c─ârnoas─â. ~ de p─âdure ciuperc─â comestibil─â cu p─âl─ârie de culoare ro╚Öiatic─â sau brun─â, catifelat─â. /Din gheb
ch├ębe s.n.[1] (reg., ├«nv.) hain─â de p├ósl─â ├«nflorat─â cu g─âitane, purtat─â de haiduci, de ╚Ť─âranii ardeleni ╚Öi apoi de surugii.
chebe f. hain─â de p├ósl─â ├«nflorat─â cu g─âitane, purtat─â ├«nainte de haiduci, iar ├«n timpul din urm─â de ╚Ť─âranii ardeleni ╚Öi m├ói ales de surugii (la ace╚Ötia cu figuri pe tot c├ómpul hainei): cu chebe ro╚Öii pe spate POP. Azi chebea e aproape disp─ârut─â. [Turc. KEB├ł, p├ósl─â groas─â, de unde ╚Öi forma munteneasc─â gheb─â].
gheb n. Mold. 1. cocoa╚Ö─â: ╚Öi firul de se rupe, un altul iute scoate [p─âiajinul] din ghebul s─âu hidos (NAUM); 2. fig. ├«n─âl╚Ťime, ridic─âtur─â: gheburile Paringului. [Ung. G├ľB].
ghebă f. V. chebe: panduri cu ghebe și cu poturi POP.
ghebe f. pl. ciuperci comestibile cari, fiind parazite, sunt stric─âcioase arborilor (Amilaria mellea). [Origin─â necunoscut─â].
ch├ębe (est) ╚Öi gheb─â (vest) f. (turc. kebe, kaba, p├«sl─â, manta de p├«sl─â; bg. kebe, ung. guba. V. caban─â 1). Manta ╚Ť─âr─âneasc─â de ╚Öiac bl─ânit─â (or─ş ╚Öi nebl─ânit─â) ornat─â de ordinar cu g─âitane. V. bobo┼ş ╚Öi zeghe.
ghe├íb─â (sa┼ş gheb─â?) f., pl. e (bg. gyba, c─şuperc─â, burete; s├«rb. g├║ba, rus. gub├í, vsl. gomba). Vest. Est. Numele ma─ş multor c─şuperc─ş bune de m├«ncat (lepi├│ta clipeol├íria sa┼ş ag├íricus clipeolarius, coll├Żbia [sa┼ş ag├íricus] l├│ngipes ╚Öi armill├íria m├ęllea sa┼ş ag├íricus m├ęlleus), numite ├«n nord ╚Öi opintic─ş. V. dreahl─â.
gheb ╚Öi (vech─ş) ghib n., pl. ur─ş (poate var. din ghem. Ung. g├Âb, gheb, poate veni d. rom. Din lat. g─şbbus, gheb, sÔÇÖar fi f─âcut rom. geb. V. g├«b). Est. Unfl─âtur─â ├«n spinare produs─â de diformarea ╚Öiri─ş spin─âri─ş din vre-o c─âz─âtur─â ├«n copil─ârie sa┼ş de b─âtr├«ne╚Ť─â. Unfl─âturile naturale din spinarea c─âmile─ş. ÔÇô ├Än vest cocoa╚Ö─â.
gh├ęb─â f., pl. e (turc. kaba ╚Öi kebe, ung. guba). V. chebe.
gh├ębe f., pl. V. gheab─â.
gheb s. v. CIFOZ─é. COCOA╚ś─é. GIBOZITATE.
gheb─â s. v. ZEGHE.
GHEBE s. pl. (BOT.; Armillaria mellea) (reg.) opintici (pl.), popinci (pl.).
gheb, ghebe, s.n. ÔÇô 1. (bot.) Specie de ciuperci comestibile (Armilariella mellea). 2. Cocoa╚Ö─â. ÔÇô Probabil lat. *glibbus (form─â metatizat─â a lui *glibb(u)lus < gibbus) (DEX, MDA). Cuv. rom. > magh. g├Âb ÔÇ×cocoa╚Ö─âÔÇŁ (Edelspacher, Candrea, cf. DER).
gheb, ghebe, s.n. ÔÇô Specie de ciuperci comestibile (Armilariella mellea). ÔÇô Probabil din lat. *glibbus (DEX).
GHEB, subst. ÔÇ×cocoa╚Ö─âÔÇŁ; cf. gheb─â ÔÇ×mantaÔÇŁ ╚Öi ghebe ÔÇ×bure╚ŤiÔÇŁ. 1. Gheba b. (Vra). 2. Gheb/an, M. (Sd XI 63); ÔÇô I. (D Buc); -ani, -ari ss.; -─âne╚Öti s. (Hur; Sd XXII); Gheb/oaia, -oiasa, -oeni ss.
a avea clon╚Ťar la gheb─â expr. (intl. ÔÇô d. o cas─â) a avea c├óine de paz─â

Gheb dex online | sinonim

Gheb definitie

Intrare: gheb─â
gheb─â substantiv feminin
ghebea substantiv feminin
cheb substantiv neutru
cheb─â substantiv feminin
chebe substantiv feminin
gheb 2 pl. -e substantiv neutru
Intrare: gheab─â
gheb 2 pl. -e substantiv neutru
gheab─â substantiv feminin plural
Intrare: gheb
gheb 1 pl. -uri substantiv neutru
Intrare: Gheb
Gheb