Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru gheab─â

GHEÁBĂ s. f. v. gheb1.
GHEB1, (1,2) gheburi, s. n., (3) ghebe, s. f. 1. S. n. Cocoa╚Ö─â (la om). 2. S. n. Ridic─âtur─â de teren ├«n form─â de gheb (1). 3. S. f. (├Än forma gheab─â) Specie de ciuperci comestibile cu piciorul g─âlbui sau brun, av├ónd de jur-├«mprejur un inel alb, ╚Öi cu p─âl─âria galben─â-brun─â (Armillaria mellea). ÔŚŐ Gheab─â-de-brad = ciuperc─â comestibil─â cu p─âl─âria alb─â, sub╚Ťire, c─ârnoas─â ╚Öi cu piciorul lung ╚Öi sub╚Ťire (Lepiota clypeolaria). Gheab─â-de-p─âdure = ciuperc─â comestibil─â cu p─âl─âria ro╚Öiatic─â ori brun─â, catifelat─â (Collybia longipes). [Var.: ghe├íb─â s. f.] ÔÇô Probabil lat. *glibbus (form─â metatezat─â a lui *gibb(u)lus < gibbus).
GHEB1, (1, 2) gheburi, (3) ghebe, s. n. 1. Cocoa╚Ö─â (la om). 2. Ridic─âtur─â de teren ├«n form─â de gheb (1). 3. (La pl.) Specie de ciuperci comestibile cu piciorul g─âlbui sau brun, av├ónd de jur-├«mprejur un inel alb, ╚Öi cu p─âl─âria galben─â-brun─â (Armillaria mellea). ÔŚŐ Ghebe de brad = ciuperc─â comestibil─â cu p─âl─âria alb─â, sub╚Ťire, c─ârnoas─â ╚Öi cu piciorul lung ╚Öi sub╚Ťire (Lepiota clypeolaria). Ghebe de p─âdure = ciuperc─â comestibil─â cu p─âl─âria ro╚Öiatic─â ori brun─â, catifelat─â (Collybia longipes). ÔÇô Probabil lat. *glibbus (form─â metatezat─â a lui *gibb(u)lus < gibbus).
!gh├ęab─â (ciuperc─â) s. f., g.-d. art. gh├ębei; pl. gh├ębe
!gh├ęab─â-de-br├íd s. f., g.-d. art. gh├ębei-de-br├íd; pl. gh├ębe-de-br├íd
!gh├ęab─â-de-p─âd├║re s. f., art. gh├ębei-de-p─âd├║re; pl. gh├ębe-de-p─âd├║re
gh├ębe (ciuperci) s. f. pl.
GHÉBE s. pl. (BOT.; Armillaria mellea) (reg.) opintici (pl.), popinci (pl.).
gheb (-buri), s. n. ÔÇô 1. Cocoa╚Ö─â. ÔÇô 2. Specie de ciuperci comestibile (Agaricus melleus). ÔÇô Var. ghib, gheab─â. Lat. *glibba, probabil ├«n loc de *gibbla < *gibbula, cuv├«nt folosit de Vegecio (Battisti, III, 1837; cf. Pu╚Öcariu 708; DAR; REW 3754); cf. cat. gep, sp. giba, chepa, port. geba. Der. din sl. găźba ÔÇ×bureteÔÇŁ, cf. bg. g─âba ÔÇ×ciuperc─âÔÇŁ (Cihac, II, 502; Conev 42), nu este posibil─â din punct de vedere fonetic. Graur, BL, V, 62, pune sub semnul ├«ntreb─ârii der. din lat., f─âr─â motive suficiente. ÔÇô Der. ghebos, adj. (coco╚Öat); ghebo╚Öi (var. (├«n)ghebo╚Öa), vb. (a coco╚Öa; a ├«ndoi, a ├«ncovoia); ├«nghebeji, vb. (Olt., a goni, a h─âitui). ÔÇô Din rom. provine mag. g├Âb ÔÇ×cocoa╚Ö─âÔÇŁ (Edelspacher 13; Candrea, Elemente, 408).
GH├ëBE f. pl. Specie de ciuperci comestibile, av├ónd picior g─âlbui sau brun cu un inel alb ├«mprejur ╚Öi p─âl─ârie galben─â-brun─â, care cre╚Öte pe tulpina arborilor, provoc├ónd putrezirea lemnului. ~ de brad ciuperc─â comestibil─â, av├ónd picior lung, sub╚Ťire ╚Öi p─âl─ârie alb─â, c─ârnoas─â. ~ de p─âdure ciuperc─â comestibil─â cu p─âl─ârie de culoare ro╚Öiatic─â sau brun─â, catifelat─â. /Din gheb
ghebe f. pl. ciuperci comestibile cari, fiind parazite, sunt stric─âcioase arborilor (Amilaria mellea). [Origin─â necunoscut─â].
ghe├íb─â (sa┼ş gheb─â?) f., pl. e (bg. gyba, c─şuperc─â, burete; s├«rb. g├║ba, rus. gub├í, vsl. gomba). Vest. Est. Numele ma─ş multor c─şuperc─ş bune de m├«ncat (lepi├│ta clipeol├íria sa┼ş ag├íricus clipeolarius, coll├Żbia [sa┼ş ag├íricus] l├│ngipes ╚Öi armill├íria m├ęllea sa┼ş ag├íricus m├ęlleus), numite ├«n nord ╚Öi opintic─ş. V. dreahl─â.
gh├ębe f., pl. V. gheab─â.
GHEBE s. pl. (BOT.; Armillaria mellea) (reg.) opintici (pl.), popinci (pl.).
gheb, ghebe, s.n. ÔÇô 1. (bot.) Specie de ciuperci comestibile (Armilariella mellea). 2. Cocoa╚Ö─â. ÔÇô Probabil lat. *glibbus (form─â metatizat─â a lui *glibb(u)lus < gibbus) (DEX, MDA). Cuv. rom. > magh. g├Âb ÔÇ×cocoa╚Ö─âÔÇŁ (Edelspacher, Candrea, cf. DER).
gheb, ghebe, s.n. ÔÇô Specie de ciuperci comestibile (Armilariella mellea). ÔÇô Probabil din lat. *glibbus (DEX).

Gheab─â dex online | sinonim

Gheab─â definitie

Intrare: gheab─â
gheb 2 pl. -e substantiv neutru
gheab─â substantiv feminin plural
Intrare: gheab─â-de-brad
gheab─â-de-brad substantiv feminin
Intrare: gheab─â-de-p─âdure
gheab─â-de-p─âdure substantiv feminin