Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru ghe╚Öeftar

GHE╚śEFT├üR, ghe╚Öeftari, s. m. (Fam.) Persoan─â care face ghe╚Öefturi, care umbl─â dup─â ghe╚Öefturi. ÔÇô Ghe╚Öeft + suf. -ar.
GHE╚śEFT├üR, ghe╚Öeftari, s. m. (Fam.) Persoan─â care face ghe╚Öefturi, care umbl─â dup─â ghe╚Öefturi. ÔÇô Ghe╚Öeft + suf. -ar.
GHE╚śEFT├üR, ghe╚Öeftari, s. m. Afacerist, speculant. Un hain de ghe╚Öeftar, Profitor ╚Öi sabotor... vrea foamete-n popor. TOMA, C. V. 473. Adun─âtura de ghe╚Öeftari din Dealul Mitropoliei se pune s─â judece lumea. EMINESCU, I. V. 32.
gheșeftár (fam.) s. m., pl. gheșeftári
gheșeftár s. m., pl. gheșeftári
GHE╚śEFT├üR ~i m. fam. Persoan─â care se ocup─â cu ghe╚Öefturile; om care umbl─â dup─â ghe╚Öefturi; bi╚Öni╚Ťar. /ghe╚Öeft + suf. ~ar
gheșeftar m. șarlatan.
ghe╚Öeft├ír m. (d. ghe╚Öeft). Fam. Om care umbl─â dup─â ghe╚Öeftur─ş.
gheșeftar, gheșeftari s. m. afacerist necinstit

Gheșeftar dex online | sinonim

Gheșeftar definitie

Intrare: gheșeftar
gheșeftar substantiv masculin admite vocativul