GÉSTICĂ s. f. Ansamblu de gesturi folosite de un actor în interpretarea unui rol ori în recitarea sau în lectura unei opere poetice. – Gest + suf. -ică.

GÉSTICĂ s. f. Ansamblu de gesturi folosite de un actor în interpretarea unui rol ori în recitarea sau în lectura unei opere poetice. – Gest + suf. -ică.

géstică s. f., g.-d. art. gésticii

géstic adj. m., pl. géstici; f. sg. géstică, pl. géstice

géstică s. f., g.-d. art. gésticii

GÉSTICĂ s.f. Ansamblu de gesturi folosite de un actor la interpretarea unui rol sau în recitarea de versuri. [Cf. germ. Gestik].

GÉSTIC, -Ă I. adj. referitor la gestică. II. s. f. ansamblu de gesturi, de mișcări (in)voluntare care, alături de mimică, constituie forma nonverbală a comunicării. (< germ. Gestik)

GÉSTICĂ f. Totalitate a gesturilor pe care le face un actor în timpul interpretării unui rol. /gest + suf. ~ică