gesticulare definitie

2 intrări

18 definiții pentru gesticulare

GESTICULÁ, gesticulez, vb. I. Intranz. A face mai multe gesturi (cu mâinile) în timpul vorbirii sau pentru a exprima ceva. – Din fr. gesticuler, lat. gesticulari.
GESTICULÁRE, gesticulări, s. f. Acțiunea de a gesticula și rezultatul ei; gesticulație. – V. gesticula.
GESTICULÁ, gesticulez, vb. I. Intranz. A face mai multe gesturi (cu mâinile) în timpul vorbirii sau pentru a exprima ceva. – Din fr. gesticuler, lat. gesticulari.
GESTICULÁRE, gesticulări, s. f. Acțiunea de a gesticula și rezultatul ei; gesticulație. – V. gesticula.
GESTICULÁ, gesticulez, vb. I. Intranz. A face gesturi (mai ales cu mîinile). Alerga gesticulînd, cu capul gol, dînd ordine scurte. C. PETRESCU, A. 494. Colonelul Maximovici se agita, gesticula larg, țipa destul de tare. SAHIA, N. 86. În fața cîrciumii, erau acum mai mulți oameni care vorbeau și gesticulau cu aprindere. REBREANU, R. I 105, Gesticulam vorbind singur. NEGRUZZI, S. I 221.
GESTICULÁRE, gesticulări, s. f. Acțiunea de a gesticula.
gesticulá (a ~) vb., ind. prez. 3 gesticuleáză
gesticuláre s. f., g.-d. art. gesticulắrii; pl. gesticulắri
gesticulá vb., ind. prez. 1 sg. gesticuléz, 3 sg. și pl. gesticuleáză
gesticuláre s. f., g.-d. art. gesticulării; pl. gesticulări
GESTICULÁRE s. v. gesticulație.
GESTICULÁ vb. I. intr. A face gesturi (în special cu mâinile). [< fr. gesticuler, cf. lat. gesticulari].
GESTICULÁRE s.f. Acțiunea de a gesticula și rezultatul ei; gesticulație. [< gesticula].
GESTICULÁ vb. intr. a face gesturi (cu mâinile). (< fr. gesticuler, lat. gesticulari)
A GESTICULÁ ~éz intranz. A face gesturi; a da din mâini. /<fr. gesticuler, lat. gesticulari
gesticulà v. a face prea multe gesturi.
*gesticuléz v. intr. (lat. gesticulari). Fac gesturĭ: oratoru gesticula furios. V. ameninț.
GESTICULARE s. gesticulație.

gesticulare dex

Intrare: gesticula
gesticula conjugarea a II-a grupa I verb intranzitiv
Intrare: gesticulare
gesticulare substantiv feminin