GESTICULÁȚIE, gesticulații, s. f. Gesticulare. – Din fr. gesticulation, lat. gesticulatio.

GESTICULÁȚIE, gesticulații, s. f. Gesticulare. – Din fr. gesticulation, lat. gesticulatio.

GESTICULÁȚIE, gesticulații, s. f. Gesticulare. Deprindeau retorica cu zîmbete fine și gesticulații alese. SADOVEANU, O. VI 411.

gesticuláție (-ți-e) s. f., art. gesticuláția (-ți-a), g.-d. art. gesticuláției; pl. gesticuláții, art. gesticuláțiile (-ți-i-)

gesticuláție s. f. (sil. -ți-e), art. gesticuláția (sil. -ți-a), g.-d. art. gesticuláției; pl. gesticuláții, art. gesticuláțiile (sil. -ți-i-)

GESTICULÁȚIE s. gesticulare.

GESTICULÁȚIE s.f. Gesticulare. [Gen. -iei, var. gesticulațiune s.f. / < fr. gesticulation, cf. lat. gesticulatio].

GESTICULÁȚIE s. f. gesticulare. (< fr. gesticulation, lat. gesticulatio)

GESTICULAȚIE s. gesticulare.