Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru gerundiv

GERUND├ŹV, gerundive, s. n. (├Än limba latin─â) Adjectiv verbal cu sens pasiv, derivat de la tema gerunziului; (├«n limba francez─â) una dintre formele participiului prezent, precedate de prepozi╚Ťia ÔÇ×enÔÇŁ. ÔÇô Din fr. g├ęrondif, lat. gerundivum.
GERUND├ŹV, gerundive, s. n. (├Än limba latin─â) Adjectiv verbal cu sens pasiv, derivat de la tema gerunziului; (├«n limba francez─â) una dintre formele participiului prezent, precedate de prepozi╚Ťia ÔÇ×enÔÇŁ. ÔÇô Din fr. g├ęrondif, lat. gerundivum.
gerund├şv s. n., pl. gerund├şve
gerund├şv s. n., pl. gerund├şve
GERUND├ŹV s.n. (├Än limba latin─â) Form─â verbal─â substantivat─â, care arat─â c─â ac╚Ťiunea exprimat─â de verb trebuie s─â se s─âv├ór╚Öeasc─â. ÔÖŽ Una dintre formele participiului prezent ├«n limba francez─â. [< lat. gerundivus, cf. fr. g├ęrondif].
GERUND├ŹV s. n. (├«n limba latin─â) form─â verbal─â cu sens pasiv dublat de cel de necesitate, de la tema gerunziului; (├«n francez─â) una dintre formele participiului prezent. (< lat. gerundivus, fr. g├ęrondif)
GERUND├ŹV ~e n. gram. 1) (├«n limba latin─â) Forma verbal─â nominal─â cu sens pasiv. 2) (├«n limba francez─â) Form─â a participiului prezent. /<lat. gerundivum, fr. g├ęrondif
gerundiv n. una din formele declinabile ale infinitivului latin, exprim─â o lucrare care trebuie f─âcut─â.
*gerund├şv n., pl. e (lat. gerundivum ╚Öi gerundivus). Gram. Participiu viitor pasiv latin, precum: delendus, ÔÇ×care trebu─şe s─â fie d─âr─âmatÔÇŁ.
GERUND├ŹV (< lat. gerundivus, cf. fr. g├ęrondif): 1. form─â verbal─â latin─â cu sens pasiv dublat de cel de necesitate, derivat─â de la tema gerunziului: laudandus, -a, -um (ÔÇ×care trebuie s─â fie l─âudatÔÇŁ). 2. una dintre formele participiului prezent (ale gerunziului) din limba francez─â, precedat─â de prepozi╚Ťia en: en chantant (ÔÇ×c├ónt├óndÔÇŁ).

Gerundiv dex online | sinonim

Gerundiv definitie

Intrare: gerundiv
gerundiv substantiv neutru