8 definiții pentru gerui
GERUÍ, pers. 3 geruiește,
vb. IV.
Intranz. A se face, a fi foarte frig, a se lăsa ger. –
Ger +
suf. -ui.
GERUÍ, pers. 3 geruiește,
vb. IV.
Intranz. A se face, a fi foarte frig, a se lăsa ger. –
Ger +
suf. -ui.
GERUÍ, pers. 3 geruiește,
vb. IV.
Intranz. (Rar) A fi, a se lăsa ger. ♦ A ninge cu ace mici de gheață. Nu era aspru gerul, dar geruia. SLAVICI, V. P. 105.
geruí (a ~) vb.,
ind. prez. 3
sg. geruiéște,
imperf. 3
sg. geruiá;
conj. prez. 3
sg. să geruiáscă
geruí vb., ind. prez. 3 sg. geruiéște, imperf. 3 sg. geruiá; conj. prez. 3 sg. geruiáscă A GERUÍ ~iésc 1. intranz. A fi ger; a fi frig foarte mare. 2. tranz. (rufe) A scoate la ger să se usuce (și să se înălbească). /ger + suf. ~ui
geruì v. (unipersonal), a da un ger.
geruĭéște v. impers. (d. ger). E ger (și cade o zăpadă supțire).
Gerui dex online | sinonim
Gerui definitie
Intrare: gerui
gerui conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb impersonal intranzitiv