germinator definitie

14 definiții pentru germinator

GERMINATÓR, -OÁRE, germinatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care poate germina sau care poate face să germineze. 2. S. n. Aparat, instalație etc. care determină procentul de germinație al diferitelor semințe; aparat, instalație etc. cu care se obține germinarea artificială a unor semințe. – Din fr. germinateur.
GERMINATÓR, -OÁRE, germinatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care poate germina sau care poate face să germineze. 2. S. n. Aparat, instalație etc. care determină procentul de germinație al diferitelor semințe; aparat, instalație etc. cu care se obține germinarea artificială a unor semințe. – Din fr. germinateur.
GERMINATÓR2, OÁRE, germinatori, -oare, adj. Care are puterea de a germina sau de a face să germineze.
GERMINATÓR1, germinatoare, s. n. 1. Aparat cu ajutorul căruia se determină procentul de germinație a diferitelor semințe. 2. Aparat cu ajutorul căruia se obține germinarea diferitelor semințe.
germinatór1 adj. m., pl. germinatóri; f. sg. și pl. germinatoáre
germinatór2 s. n., pl. germinatoáre
germinatór adj. m., pl. germinatóri; f. sg. și pl. germinatoáre
germinatór s. n., pl. germinatoáre
GERMINATÓR adj. v. germinativ.
GERMINATÓR, -OÁRE adj. Care are puterea de a germina sau de a determina germinarea. // s.n. 1. Instrument pentru determinarea procentului de germinație a semințelor. [Cf. it. germinatore, fr. germinateur].
GERMINATÓR, -OÁRE I. adj. (și fig.) germinativ. II. s. n. aparat, instalație servind în procesul artificial de germinație. (< fr. germinateur)
GERMINATÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) v. GERMINATIV. /<fr. germinateur
GERMINATÓR2 ~oáre n. 1) Instalație pentru germinarea artificială a semințelor. 2) Aparat pentru stabilirea procentului de germinație a semințelor. /<fr. germinateur
GERMINATOR adj. (BIOL.) germinativ. (Puterea ~ a unei semințe.)

germinator dex

Intrare: germinator (adj.)
germinator 1 adj. adjectiv
Intrare: germinator (aparat)
germinator 2 s.n. substantiv neutru