GERMINATÍV, -Ă, germinativi, -e, adj. Care aparține germinației, privitor la germinație; care poate să germineze sau să facă să germineze. – Din fr. germinatif.
GERMINATÍV, -Ă, germinativi, -e, adj. Care aparține germinației, privitor la germinație; care poate să germineze sau să facă să germineze. – Din fr. germinatif.
GERMINATÍV, -Ă, germinativi, -e, adj. De germinație, care poate să germineze sau să facă să germineze. Prin uscarea și păstrarea semințelor iarovizate se influențează, într-un grad sau altul, atît facultatea, cît și energia germinativă.
GERMINATÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de germinație; propriu germinației. 2) Care poate să germineze; cu proprietatea de a germina. 3) Care provoacă germinarea; care face să se germineze. /<fr. germinatif