gepid definitie

9 definiții pentru gepid

GEPÍD, -Ă, gepizi, -de, s. m. și f. pl. Persoană care făcea parte dintr-o populație germanică originară din Scandinavia, care, în sec. III, a migrat spre sud, fiind stabilită, temporar, și în Dacia. – Din fr. Gépides, lat. Gepidae, -arum.
GEPÍZI s. m. pl. Populație germanică originară din Scandinavia, care, prin sec. III, a migrat spre sud, fiind stabilită, temporar, și în Dacia. – Din fr. Gépides, lat. Gepidae, -arum.
GEPÍD, -Ă, gepizi, -de, s. m. și f. Persoană aparținînd unui trib germanic din prima perioadă a evului mediu, stabilit, temporar, și în Dacia.
GEPÍD, -Ă, gepizi, -de, s. m. și f. V. gepizi.
gepíd adj. m., s. m., pl. gepízi; adj. f., s. f. gepídă, pl. gepíde
gepíd s. m., adj. m., pl. gepízi; f. sg. gepídă, g.-d. art. gepídei, pl. gepíde
GEPÍD ~zi m. pl. ist. Populație germanică migratoare, care, pe la mijlocul sec. IV, s-a stabilit temporar în nordul Daciei. /<lat. Gepidae, ~arum, fr. Gépides
Gepizi m. pl. popor gotic venit dela gura Vistulei, așezat în regiunea Tisei, Mureșului și Crișului, unde stăpâniră până la 567, când fură exterminați de Lombarzi.
GEPÍZI (< fr., lat.) s. m. pl. Populație de neam germanic, care, migrând dinspre NE Europei, s-a așezat în sec. 3 în N și V Daciei, precum și în Panonia; după înfrângerea lor de către longobarzi și avari (567), nu mai sunt menționați în istorie.

gepid dex

Intrare: gepid (adj.)
gepid 2 adj. adjectiv
Intrare: gepid (s.m.)
gepid 1 s.m. substantiv masculin