Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru genom

GENÓM, genomuri, s. n. (Genet.) Totalitatea genelor prezente în cromozomii unui organism sau în setul haploid de cromozomi, care conține informația genetică necesară formării unui organism. [Pl. și: genoame, (m.) genomi] – Din fr. génome.
GENÓM, genomi, s. m. (Biol.) Grup de cromozomi, diferiți genetic, care formează o unitate. [Pl. și: (n.) genoame] – Din fr. génome.
genóm (grup de cromozomi) s. n., pl. genómuri
genóm s. n., pl. genómi
GENÓM s.n. (Biol.) Totalitatea particularităților ereditare prezente în nucleul celular; (p. restr.) grupul cromozomilor. [< fr. génome].
GENÓM s. n. material genetic acumulat într-un set de cromozomi. (< fr. génome)
GENÓM (< fr. {i}) s. n. (GENET.) 1. Grup de cromozomi, diferiți genetic, care formează o unitate. În celulele somatice ale organismelor diploide (2 n) se găsesc două genomuri, iar în gameți (n) unul singur. 2. Totalitatea genelor prezente în setul haploid de cromozomi.

genom definitie

genom dex

Intrare: genom (pl. -i)
genom pl. -i substantiv neutru
Intrare: genom (pl. -oame)
genom pl. -oame
Intrare: genom (pl. -uri)
genom pl. -uri