Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru genocid

GENOC├ŹD, genocide, s. n. infrac╚Ťiune s─âv├ór╚Öit─â ├«n scopul de a distruge deliberat ╚Öi sistematic, ├«n ├«ntregime sau ├«n parte, o colectivitate sau un grup na╚Ťional, rasial, etnic sau politic [Pl. ╚Öi genociduri] ÔÇô Din fr. g├ęnocide.[1]
GENOC├ŹD, genociduri, s. n. Crim─â comis─â cu inten╚Ťia de a distruge un grup uman[1], na╚Ťional, etnic etc. ÔÇô Din fr. g├ęnocide.
GENOC├ŹD, genociduri, s. n. Crim─â ├«mpotriva umanit─â╚Ťii, specific─â regimurilor fasciste, const├«nd ├«n distrugerea total─â sau par╚Ťial─â a unor grupuri de popula╚Ťie pe motiv de ras─â, na╚Ťionalitate sau religie. Lupta contra genocidului ├«n dreptul penal interna╚Ťional [titlu]. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 112, 10/4.
!genoc├şd s. n., pl. genoc├şde
genoc├şd s. n., pl. genoc├şduri/genoc├şde
GENOC├ŹD s.n. Exterminare inten╚Ťionat─â a unei comunit─â╚Ťi na╚Ťionale, etnice, rasiale sau religioase, constituind o crim─â ├«mpotriva umanit─â╚Ťii. [Pl. -duri, -de. / cf. fr. g├ęnocide < gr. genos ÔÇô neam, lat. caedere ÔÇô a ucide].
GENOC├ŹD s. n. exterminare a unui grup na╚Ťional, etnic, rasial sau religios. (< fr. g├ęnocide)
GENOC├ŹD ~uri n. Crim─â const├ónd ├«n executarea metodic─â ╚Öi ├«n mas─â a unei comunit─â╚Ťi etnice (din motive na╚Ťionale, religioase etc.). [Pl. ╚Öi genocide] /<fr. g├ęnocide
GENOC├ŹD (<. fr. {i}; {s} gr. genos ÔÇ×neamÔÇŁ + lat. -cido ÔÇ×a omor├«ÔÇŁ) s. n. (Dr.) Infrac╚Ťiune s─âv├ór╚Öit─â ├«n scopul de a distruge deliberat ╚Öi sistematic, ├«n ├«ntregime sau ├«n parte, o colectivitate sau un grup na╚Ťional, rasial, religios sau politic ╚Öi care const─â ├«n: uciderea membrilor colectivit─â╚Ťii sau grupului, v─ât─âmarea grav─â a integrit─â╚Ťii fizice sau mintale a acestora, supunerea la condi╚Ťii de existen╚Ť─â sau tratament de natur─â s─â duc─â la distrugerea fizic─â, luarea unor m─âsuri pentru ├«mpiedicarea na╚Öterilor, transferarea for╚Ťat─â a copiilor apar╚Ťin├ónd colectivit─â╚Ťii sau grupului ├«n alt─â colectivitate sau ├«n alt grup (ex. masacrarea unor popula╚Ťii din colonii, a armenilor de c─âtre turci la ├«nceputul primului r─âzboi mondial, exterminarea de c─âtre nazi╚Öti a unei p─âr╚Ťi a popula╚Ťiei din teritoriile ocupate ├«n timpul celui de-al doilea r─âzboi mondial). ├Än 1948, Adunarea General─â a O.N.U. a aprobat Conven╚Ťia pentru prevenirea ╚Öi pedepsirea crimei de g., care a intrat ├«n vigoare ├«n ian. 1951.
GENO-1 ÔÇ×neam, familie, ras─â, genera╚Ťie, na╚Ötere, procrea╚ŤieÔÇŁ. ÔŚŐ gr. genos ÔÇ×na╚Ötere, neam, urma╚Ö, origine, specie, genera╚ŤieÔÇŁ > fr. g├ęno-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. geno-. Ôľí ~cid (v. -cid), s. n., exterminare a unei comunit─â╚Ťi etnice; ~copie (v. -copie), s. f., fenotip care poate fi produs de diferite gene; ~dem (v. -dem), s. n., popula╚Ťie care difer─â de alta prin frecven╚Ťa uneia sau a mai multor gene; ~dermatologie (v. dermato-, v. -logie1), s. f., studiul influen╚Ťei eredit─â╚Ťii asupra afec╚Ťiunilor pielii; ~distrofie (v. dis-, v. -trofie), s. f., tulburare ereditar─â a nutri╚Ťiei; ~fagie (v. -fagie), s. f., ├«nlocuire teoretic─â a tuturor genelor recesive ale unei popula╚Ťii, cu gene dominante; ~fobie (v. -fobie), s. f., team─â patologic─â de activitatea sexual─â; ~for (v. -for), s. m., cromozom (grupul linkage) al virusurilor ╚Öi al procariotelor; ~geografie (v. geo-, v. -grafie), s. f., disciplin─â care studiaz─â r─âsp├«ndirea geografic─â a unor factori genetici pe arealul speciei, precum ╚Öi condi╚Ťiile istorice ale acestora; ~holotip (v. holo-, v. -tip), s. n., specie caracteristic─â genului vegetal sau animal; ~mer (v. -mer), s. n., subunitate a genei; ~nem─â (v. -nem─â), s. f., zona axial─â a unui cromozom, unde s├«nt localizate combina╚Ťiile genelor; ~nomie (v. -nomie), s. f., disciplin─â care studiaz─â problemele genetice ale organismelor; ~patie (v. -patie), s. f., alterare patologic─â ereditar─â; ~tip (v. -tip), s. n., 1. Totalitatea genelor unui organism care s├«nt localizate ├«n cromozomi. 2. Totalitatea factorilor genetici dintr-un organism; ~trof (v. -trof), adj., (despre plante) rezultat prin adaptarea la condi╚Ťii nutri╚Ťionale particulare; ~tropic (v. -tropic), adj., s. n., (substan╚Ťe) care modific─â o gen─â, realiz├«nd astfel o anumit─â orientare a procesului de dezvoltare; ~zom (v. -zom), s. m., loc ocupat de o gen─â pe o hart─â cromozomial─â.
genocid s. n. sg. b─âutur─â spirtoas─â contraf─âcut─â.

Genocid dex online | sinonim

Genocid definitie

Intrare: genocid
genocid 2 pl. -uri substantiv neutru
genocid 1 pl. -e substantiv neutru