generativ definitie

8 definiții pentru generativ

GENERATÍV, -Ă, generativi, -e, adj. Care generează. ◊ Gramatică generativă = gramatică ce tinde să stabilească regulile de formare a frazelor corecte într-o limbă. – Din engl. generative, fr. génératif.
GENERATÍV, -Ă, generativi, -e, adj. Care generează. ◊ Gramatică generativă = gramatică ce tinde să stabilească regulile de formare a frazelor corecte într-o limbă. – Din engl. generative, fr. génératif.
*generatív adj. m., pl. generatívi; f. generatívă, pl. generatíve
generatív adj. m., pl. generatívi; f. sg. generatívă, pl. generatíve
GENERATÍV, -Ă adj. Care generează, care permite generarea; referitor la generație. ◊ Gramatică generativă = gramatică bazată pe analiza regulilor de a forma fraze corecte într-o limbă. [< fr. génératif].
GENERATÍV, -Ă adj. 1. care generează, care permite reproducerea; referitor la generație (1). 2. gramatică ~ă = gramatică bazată pe analiza regulilor de formare a frazelor corecte într-o limbă. (< engl. generative, fr. génératif)
GENERATÍV ~ă (~i, ~e) Care generează; care dă naștere. * Gramatică ~ă gramatică care urmărește stabilirea regulilor de formare a frazelor corecte într-o limbă. /<engl. generative
GENERATÍV, -Ă adj. (< fr. génératif): în sintagma gramatică generativă (v.).

generativ dex

Intrare: generativ
generativ adjectiv