Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru genera╚Ťie

GENER├ü╚ÜIE, genera╚Ťii, s. f. 1. Totalitatea oamenilor care au aproximativ aceea╚Öi v├órst─â. ÔŚŐ Expr. Din genera╚Ťie ├«n genera╚Ťie = din tat─â ├«n fiu; de la o epoc─â la alta (p├ón─â la noi). ÔÖŽ Perioad─â de timp care desparte v├órsta tat─âlui de cea a fiului. 2. Totalitatea animalelor domestice care apar╚Ťin aceleia╚Öi specii sau rase ╚Öi care s-au n─âscut ├«n acela╚Öi an. 3. (├Än sintagma) Teoria genera╚Ťiei spontanee = teorie naiv─â conform c─âreia din materii minerale sau organice ├«n descompunere pot lua na╚Ötere unele organisme vii ├«n mod spontan. ÔÇô Din fr. g├ęn├ęration, lat. generatio.
GENER├ü╚ÜIE, genera╚Ťii, s. f. 1. Totalitatea oamenilor (dintr-o comunitate social─â dat─â) care sunt cam de aceea╚Öi v├órst─â. ÔŚŐ Expr. Din genera╚Ťie ├«n genera╚Ťie = din tat─â ├«n fiu; de la o epoc─â la alta (p├ón─â la noi). ÔÖŽ Perioad─â de timp care desparte v├órsta tat─âlui de cea a fiului. 2. Totalitatea animalelor domestice care apar╚Ťin aceleia╚Öi specii sau rase ╚Öi care s-au n─âscut ├«n acela╚Öi an. 3. (├«n sintagma) Teoria genera╚Ťiei spontanee = teorie materialist─â naiv─â conform c─âreia din materii minerale sau organice pot lua na╚Ötere unele organisme vii ├«n mod spontan. ÔÇô Din fr. g├ęn├ęration, lat. generatio.
GENER├ü╚ÜIE, genera╚Ťii, s. f. 1. Totalitatea oamenilor care s├«nt cam de aceea╚Öi v├«rst─â. Genera╚Ťii dup─â genera╚Ťii au r├«vnit tihna ╚Öi pacea f─âr─â s─â le aib─â. SADOVEANU, E. 217. Anii curgeau ╚Öi ca un flux necontenit de valuri, nesim╚Ťit, genera╚Ťiile vechi ├«mpingeau pe cele noi. ANGHEL, PR. 78. Microscopice popoare, regi, o╚Öteni ╚Öi ├«nv─â╚Ťa╚Ťi Ne succedem genera╚Ťii ╚Öi ne credem minuna╚Ťi. EMINESCU, O. I 132. ÔŚŐ Din genera╚Ťie ├«n genera╚Ťie = din tat─â ├«n fiu. ÔŚŐ (Poetic) Pe malul Oltului... se ivesc ╚Öi dispar genera╚Ťii, mereu repetate, de s─âlcii. BOGZA, C. O. 211. ╚ś-ale valurilor m├«ndre genera╚Ťii spumegate Zidul vechi al m├«n─âstirii in caden╚Ť─â ├«l izbesc. ALEXANDRESCU, P. 132. 2. (Biol.; ├«n expr.) Teoria genera╚Ťiei spontanee = tez─â reac╚Ťionar─â, pseudo╚Ötiin╚Ťific─â, idealist─â, conform c─âreia poate lua na╚Ötere ├«n mod spontan, f─âr─â evolu╚Ťie istoric─â, un organism viu, din materie moart─â. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) genera╚Ťi├║ne (HOGA╚ś, M. N. 91) s. f.
GENERA╚ÜI├ÜNE s. f. v. genera╚Ťie.
gener├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. gener├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. gener├í╚Ťiei; pl. gener├í╚Ťii, art. gener├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
gener├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. gener├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. gener├í╚Ťiei; pl. gener├í╚Ťii, art. gener├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
GENER├ü╚ÜIE s. (├«nv. ╚Öi pop.) neam, (pop. ╚Öi fam.) spi╚Ť─â, (├«nv.) rod, rud─â, rudenie. (P├ón─â la a ╚Öaptea ~.)
GENER├ü╚ÜIE s.f. 1. Func╚Ťiune prin care fiin╚Ťele vii se reproduc; reproducere. ÔŚŐ (Biol.) Teoria genera╚Ťiei spontanee = teorie conform c─âreia din materia anorganic─â poate lua na╚Ötere ├«n mod spontan un organism viu evoluat. 2. Totalitatea oamenilor care au cam aceea╚Öi v├órst─â sau tr─âiesc ├«n acela╚Öi timp. ÔÖŽ (Biol.) Grupare de indivizi av├ónd aceea╚Öi filia╚Ťie. ÔÖŽ Perioad─â de timp care desparte v├órsta tat─âlui de aceea a fiului. [Gen. -iei, var. genera╚Ťiune s.f. / cf. fr. g├ęn├ęration, it. generazione, lat. generatio].
GENERA╚ÜI├ÜNE s.f. v. genera╚Ťie.
GENER├ü╚ÜIE s. f. 1. func╚Ťiune prin care fiin╚Ťele vii se reproduc; reproducere. ÔÖŽ (biol.) ~ spontanee = ipotez─â potrivit c─âreia organismele vii ar lua na╚Ötere ├«n mod spontan din materia anorganic─â. 2. totalitatea oamenilor care sunt de aceea╚Öi v├órst─â. ÔŚŐ (biol.) grupare de indivizi av├ónd aceea╚Öi filia╚Ťie. ÔŚŐ perioad─â de timp care desparte v├órsta tat─âlui de aceea a fiului. 3. grup de familii tehnologice contemporane sau coerente corespunz├ónd perioadelor ├«n care tehnica se afl─â relativ stabilizat─â. (< fr. g├ęn├ęration, lat. generatio)
GENER├ü╚ÜIE ~i f. 1) Totalitate a indivizilor dintr-o comunitate, care tr─âiesc ├«n acela╚Öi timp, fiind aproximativ de aceea╚Öi v├órst─â. 2) Totalitate a animalelor de o anumit─â ras─â sau specie, n─âscute ├«n acela╚Öi an. 3): ~ spontanee (sau spontan─â) teorie naiv─â conform c─âreia unele organisme vii pot lua na╚Ötere ├«n mod spontan din substan╚Ť─â nevie. [G.-D. genera╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<fr. g├ęn├ęration, lat. generatio, ~onis
genera╚Ťi(un)e f. 1. actul prin care o fiin╚Ť─â produce alta asemenea ei; 2. posteritate, descenden╚Ťii unei persoane; fig. ale valurilor m├óndre genera╚Ťii spumegate GR. AL.; 3. grad de filia╚Ťiune; 4. to╚Ťi oamenii cari tr─âiesc ├«n acela╚Ö timp: genera╚Ťiunea dela 1848; 5. fig. produc╚Ťiune: genera╚Ťiunea ideilor.
*genera╚Ťi├║ne f. (lat. gener├ítio, -├│nis). Na╚Ötere, func╚Ťiunea pin care se reproduc fiin╚Ťele organizate. Filia╚Ťiune, descenden╚Ť─â din tat─â ├«n fi┼ş: obice─şurile se transmit de la o genera╚Ťiune la alta. Serie de oamen─ş care se nasc or─ş tr─â─şesc ├«n acela╚Ö─ş timp: genera╚Ťiunea de la 1848, acest profesor a scos viguroase genera╚Ťiun─ş de elev─ş. Genera╚Ťiunile viitoare, posteritatea, viitorimea, urma╚Öi─ş. Genera╚Ťiune spontanee, care se na╚Öte f─âr─â germine, dup─â uni─ş naturali╚Öt─ş. Fig. Genera╚Ťiune de ide─ş, na╚Ötere (producere) de ide─ş.
GENERA╚ÜIE s. (├«nv. ╚Öi pop.) neam, (pop. ╚Öi fam.) spi╚Ť─â, (├«nv.) rod, rud─â, rudenie. (P├«n─â la a ╚Öaptea ~.)
GENERA╚ÜIA DE LA ÔÇÖ98, nume dat ├«n 1913 de J. Azor├şn grup─ârii de scriitori (M. Unamuno, Azor├şn, P├şo Baroja, R. Maetzu ╚Öi A. Machado) care, pornind de la dezastrul militar suferit ├«n Cuba de c─âtre spanioli, ├«n 1898, au analizat istoria, realit─â╚Ťile ╚Öi valorile Spaniei ├«ntr-o viziune demistificatoare, ├«ncerc├ónd s─â dep─â╚Öeasc─â izolarea politic─â ╚Öi cultural─â a ╚Ť─ârii.

Genera╚Ťie dex online | sinonim

Genera╚Ťie definitie

Intrare: genera╚Ťie
genera╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e
genera╚Ťiune substantiv feminin