geminat definitie

12 definiții pentru geminat

GEMINÁT, -Ă, geminați, -te, adj. Îngemănat, împerecheat. ◊ (Lingv.) Consoană geminată = consoană rezultată prin geminație (2). – Din fr. géminé, lat. geminatus.
GEMINÁT, -Ă, geminați, -te, adj. (Livr.) îngemănat, împerecheat. ◊ (Lingv.) Consoană geminată = consoană rezultată prin geminație (2). – Din fr. géminé, lat. geminatus.
GEMINÁT, -Ă, geminați, -te, adj. Îngemănat, împerecheat. Frunze geminate. Coloane geminate. Bolți geminate. ◊ (Lingv.) Consoană geminată = consoană dublă care rezultă din dublarea unei consoane simple.
geminát adj. m., pl. gemináți; f. geminátă, pl. gemináte
geminát adj. m., pl. gemináți; f. sg. geminátă, pl. gemináte
GEMINÁT adj. v. împerecheat, îngemănat.
GEMINÁT, -Ă adj. Care apare în perechi, în același loc; îngemănat, împerecheat. ◊ Consoană geminată = consoană dublă. [Cf. fr. géminé, lat. geminatus].
GEMINÁT, -Ă adj. care apare în perechi, în același loc; îngemănat. ♦ consoană ~ă = consoană dublă. (< fr. géminé, lat. geminatus)
GEMINÁT ~tă (~ți, ~te) 1) Care formează o pereche; dispus în perechi; împerecheat. Frunze ~te. 2) și fig. Care este unit, formând un tot; îmbinat; împreunat. 3) lingv.: Consoană ~tă consoană pronunțată lung. /<fr. géminé, lat. geminatus
*geminát, -ă adj. (lat. geminatus). Îngemănat, duplu, păreche: coloane, frunze geminate.
geminat adj. v. ÎMPERECHEAT. ÎNGEMĂNAT.
GEMINÁT, -Ă adj. (cf. fr. géminé, lat. geminatus): în sintagma consoană geminată (v.).

geminat dex

Intrare: geminat
geminat adjectiv