Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
7 definiții pentru gemător
GEMĂTÓR, -OÁRE, gemători, -oare, adj. (Rar) Care geme. – Geme + suf. -ător.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
GEMĂTÓR, -OÁRE, gemători, -oare, adj. (Rar) Care geme. – Geme + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
GEMĂTÓR, -OÁRE, gemători, -oare, adj. (Rar) Care geme. Sărmani cu inimi gemătoare, Uitați, dormiți sub liliac. MACEDONSKI, O. I 78. ◊ Fig. Acea undă gemătoare, acel arbure jălind, Parcă sînt doi juni prieteni. NEGRUZZI, S. II 14.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
gemătór (rar) adj. m., pl. gemătóri; f. sg. și pl. gemătoáre
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
gemătór adj. m., pl. gemătóri; f. sg. și pl. gemătoáre
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
GEMĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar Care geme; plin de geamăt. Vânt ~. Glas ~. /a geme + suf. ~ător
- sursa: NODEX 2002
- permalink
gemător a. care geme.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
Gemător dex online | sinonim
Gemător definitie
Intrare: gemător
gemător adjectiv
