geamală definitie

7 definiții pentru geamală

GEAMÁLĂ, geamale, s. f. Păpușă foarte mare care reprezenta un trup de femeie cu două capete și patru mâini, folosită în trecut în spectacolele populare de bâlci. – Din tc. cemal [oyunu].
GEAMÁLĂ, geamale, s. f. Păpușă foarte mare care reprezenta un trup de femeie cu două capete și patru mâini, folosită în trecut în spectacolele populare de bâlci. – Din tc. cemal [oyunu].
geamálă (înv.) (gea-) s. f., g.-d. art. geamálei; pl. geamále
geamálă s. f. (sil. gea-), g.-d. art. geamálei; pl. geamále
geamálă (geamále), s. f. – Păpușă uriașă, mască de bîlci. Tc. cemal (Șeineanu, II, 185; Lokotsch 653).
geamàla f. 1. mască colosală ce se arăta pe uliți și prin bâlciuri la vremea Moșilor: Geamala, introdusă în timpul lui Caragea-Vodă, era paiața publicului și spaima copiilor; 2. Mold. uriaș, pocitanie. [Turc. DJEMAL (OYUNU), joc de străvestire sau de imitare a figurilor omenești].
geamálă f., pl. e (turc. [d. ar.] ğemal oĭunu, joc de travestire, d. ğemal, frumuseță). Vechĭ. Brezăĭe.

geamală dex

Intrare: geamală
geamală substantiv feminin
  • silabisire: gea-