gastropod definitie

25 definiții pentru gastropod

gasteropod sn [At: DA ms / V: ~stro~ / Pl: ~e / E: fr gastéropodes, gastropodes] 1 (Lpl) Clasă de moluște cu corpul într-o cochilie, care se mișcă cu ajutorul unui picior în formă de disc muscular Si: melci. 2 (Șls) Moluscă din clasa gasteropodelor (1).
gastropod sn vz gasteropod
GASTEROPÓD, gasteropode, s. n. (La pl.) Clasă de moluște cu trupul adăpostit într-o cochilie, care se mișcă cu ajutorul unui picior cărnos, situat sub pântece; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. [Var.: gastropód s. n.] – Din fr. gastéropodes, gastropodes.[1]
GASTROPÓD s. n. v. gasteropod.
GASTEROPÓD, gasteropode, s. n. (La pl.) Clasă de moluște cu trupul adăpostit într-o cochilie și care se mișcă cu ajutorul unui picior cărnos, situat sub pântece; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. [Var.: gastropód s. n.] – Din fr. gastéropodes, gastropodes.[1]
GASTROPÓD s. n. v. gasteropod.
GASTEROPÓD s. n. Gastropod.
GASTROPÓD, gastropode, s. n. Animal care face parte dintr-o clasă de moluște cu corpul adăpostit de obicei într-o cochilie și care se mișcă cu ajutorul unui picior cărnos, situat sub pîntece. ♦ (La pl.) Clasa acestor moluște.
!gasteropód s. n., pl. gasteropóde
gasteropód s. n., pl. gasteropóde
gastropód s. n., pl. gastropóde
GASTEROPÓD s. v. melc.
GASTROPÓD s. v. melc.
GASTEROPÓDE s.n.pl. (Zool.) Clasă de moluște cu corpul adăpostit într-o cochilie și care se mișcă cu ajutorul unui picior în formă de disc muscular; melci; (la sg.) animal din această clasă. [Sg. gasteropod, var. gastropode s.n.pl. / < fr. gastéropodes, cf. gr. gaster – stomac, pous, podos – picior].
GASTROPÓDE s.n.pl. v. gasteropode.
GASTEROPÓDE/GASTROPÓDE s. n. pl. clasă de moluște cu corpul adăpostit într-o cochilie și care se mișcă cu ajutorul unui picior în formă de disc muscular; melci. (< fr. gastéropodes, gastropodes)
GASTROPÓDE s. n. pl. elem. gasteropode.
GASTEROPÓD ~e n. 1) la pl. Clasă de moluște cu corpul adăpostit într-o cochilie, care se mișcă cu ajutorul unui picior în formă de talpă. 2) Animal de această clasă. /<fr. gastéropodes
GASTROPÓD ~e n. v. GASTEROPOD. /<fr. gastropodes
gasteropode n. pl. ordin de moluști cari se târăsc pe pântece, ca melcii.
*gasteropód n., pl. e (vgr. gastér, pîntece, și pûs, podós, picĭor). Zool. Animal dintr’o clasă de molusce care se tîrăsc pe pîntece, ca melciĭ.
GASTEROPOD s. (ZOOL.) gastropod, melc, (pop.) bourel, culbec, (reg.) babiță, (în jocurile de copii) codobelc.
GASTROPOD s. (ZOOL.) gasteropod, melc, (pop.) bourel, culbec, (reg.) babiță, (în jocurile de copii) codobelc.
GASTERO- „stomac, gastric, abdominal”. ◊ gr. gaster „stomac, abdomen” > fr. gastéro-, engl. id. > rom. gastero-. □ ~micete (v. -micete), s. f. pl., ordin de ciuperci superioare cu corpul de fructificație în formă de stomac; ~pode (v. -pod), s. n. pl., gastropode*; ~spori (v. -spor), s. m. pl., spori sferici cu peretele subțire, caracteristici pentru gasteromicete.
GASTRO- „stomac, pîntece; abdominal, ventral”. ◊ gr. gaster, gastros „stomac” > fr. gastro-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. gastro-. □ ~cel (v. -cela), s. n., hernie a stomacului; ~cronoree (v. crono-, v. -ree), s. f., prelungire a duratei de secreție gastrică; ~diafanoscopie (v. diafano-, v. -scopie), s. f., explorare a stomacului prin transparența pereților săi, produsă de sursa luminoasă a unui esogastroscop; ~duodenostomie (v. duodeno-, v. -stomie), s. f., creare operatorie a unei anastomoze între stomac și duoden; ~enteralgie (v. enter/o-, v. -algie), s. f., durere gastrointestinală; ~enterolog (v. entero-, v. -log), s. m. și f., specialist în gastroenterologie; ~enterologie (v. entero-, v. -logie1), s. f., disciplină care studiază bolile aparatului digestiv; ~enteroptoză (v. entero-, v. -ptoză), s. f., cădere patologică a stomacului și a intestinelor; ~enterostomie (v. entero-, v. -stomie), s. f., deschidere chirurgicală în vederea realizării unei comunicații directe între stomac și intestin; ~fil (v. -fil1), adj., (despre microorganisme) care parazitează cavitatea gastrică a unor animale; ~gastrostomie (v. gastro-, v. -stomie), s. f., creare operatorie a unei anastomoze între cardia și pilor; ~graf (v. -graf), s. n., instrument pentru înregistrarea grafică a mișcărilor stomacului; ~histeropexie (v. histero-1, v. -pexie), s. f., fixare chirurgicală a uterului pe cale abdominală; ~histerotomie (v. histero-1, v. -tomie), s. f., operație cezariană; ~jejunostomie (v. jejuno-, v. -stomie), s. f., creare operatorie a unei anastomoze între stomac și o ansă jejunală; ~latrie (v. -latrie), s. f., pasiune excesivă pentru mîncare; ~latru (v. -latru), s. m. și f., persoană preocupată în mod excesiv de mîncare; ~lit (v. -lit1), s. n., concrețiune de calcar care se află în stomacul racului și din care ia naștere crusta; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Studiul stomacului. 2. Tratat de artă culinară; ~malacie (v. -malacie), s. f., înmuiere a peretelui stomacului; ~megalie (v. -megalie), s. f., stare caracterizată prin mărirea dimensiunilor stomacului; ~mel (v. -mel1), s. m., monstru care prezintă gastromelie; ~melie (v. -melie), s. f., monstruozitate congenitală care se manifestă prin prezența membrelor anexate de abdomen; ~menie (v. -menie), s. f., hemoragie gastrică periodică, survenind ca o menstruație vicariantă; ~miotomie (v. mio-1, v. -tomie), s. f., incizie chirurgicală a pilorului; ~mixoree (v. mixo-1, v. -ree), s. f., exagerare a secreției sucului gastric; ~mucoree (v. muco-, v. -ree), s. f., secreție excesivă de mucus în sucul gastric; ~nom (v. -nom1), s. m. și f., persoană cu gusturi culinare rafinate; ~nomie (v. -nomie), s. f., arta de a prepara produse culinare deosebite sau de a le aprecia calitatea; ~pareză (v. -pareză), s. f., atonie gastrică; ~patie (v. -patie), s. f., nume generic pentru bolile stomacului; ~pexie (v. -pexie), s. f., fixare chirurgicală a stomacului deplasat; ~piloroduodenojejunostomie (v. piloro-, v. duodeno-, v. jejuno-, v. -stomie), s. f., creare operatorie a unei anastomoze între stomac, pilor și duoden, pe de o parte, și o ansă jejunală, pe de altă parte; ~plastie (v. -plastie), s. f., refacere chirurgicală a stomacului diform sau defect; ~plegie (v. -plegie), s. f., paralizie a stomacului; ~pode (v. -pod), s. n. pl., clasă de moluște univalve cu corpul acoperit cu o cochilie calcaroasă și care se tîrăsc cu ajutorul unui picior muscular așezat sub pîntece; sin. gasteropode; ~por (v. -por), s. m., orificiu al gastrulei; ~ptoză (v. -ptoză), s. f., deplasare patologică a stomacului; sin. batigastrie; ~rafie (v. -rafie), s. f., sutură chirurgicală a stomacului; ~ragie (v. -ragie), s. f., hemoragie gastrică; ~ree (v. -ree), s. f., secreție gastrică abundentă; ~rexie (v. -rexie), s. f., ruptură gastrică; ~scop (v. -scop), s. n., instrument cu care se examinează interiorul stomacului; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare optică a interiorului stomacului cu ajutorul gastroscopului; ~spasm (v. -spasm), s. n., contracție spasmodică a pereților stomacului; ~stenoză (v. -stenoză), s. f., îngustare patologică a unui orificiu gastric; ~stomie (v. -stomie), s. f., deschidere operatorie a stomacului; ~tehnie (v. -tehnie), s. f., studiu al schimbărilor suferite de produsele alimentare în timpul preparării lor culinare; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratament medical pe bază de extract de mucoasă gastrică animală; ~tomie (v. -tomie), s. f., deschidere chirurgicală a stomacului; ~tonometrie (v. tono-, v. -metrie1), s. f., măsurare a tensiunii intragastrice cu ajutorul insuflării de aer în stomac; ~zoizi (v. -zoid), s. m. pl., polipi care au funcția de a hrăni colonia de hidrozoare.

gastropod dex

Intrare: gasteropod
gastropod substantiv neutru
gasteropod substantiv neutru
gastropod