garnierit definitie

8 definiții pentru garnierit

garnierit sn [At: LTR / Pl: ~e / E: fr garniérite] Silicat hidratat natural de nichel, de culoare verde-albăstrui.
GARNIERÍT s. n. Silicat hidratat natural de nichel, de culoare verde-albăstruie. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. garniérite.
GARNIERÍT s. n. Silicat hidratat natural de nichel, de culoare verde-albăstruie. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. garniérite.
garnierít (-ni-e-) s. n.
garnierít s. n. (sil. -ni-e-)
GARNIERÍT s.n. Silicat natural hidratat de nichel. [Pron. -ni-e-. / < fr. garniérite, cf. Jules Garnier – inginer francez].
GARNIERÍT s. n. silicat natural hidratat de nichel. (< fr. garniérite)
GARNIERIT (< fr. {i}; {s} n. pr. Garnier) s. n. Silicat natural hidratat de siliciu, întâlnit sub formă de mase moi, cripto-cristaline sau pământoase, de culoare verde-albăstruie; se formează ca produs de alterație a rocilor olivinice în serpentine. Conține 4-25% nichel.

garnierit dex

Intrare: garnierit
garnierit substantiv neutru
  • silabisire: -ni-e-