Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 950516:

gardínă, gardine, s.f. – (reg.) 1. Șanțul circular făcut la capetele interne ale doagelor unui butoi. 2. Gardul confecționat din lemn ce împresoară o fântână la partea superioară (ALRRM, 1971: 285). – Din germ. Gargel (Tiktin, cf. DER; DEX, MDA); din gard „împrejmuire” (< alb. gardh, sl. gradǔ) + suf. -ină (Scriban); cuv. autohton, cf. alb. gardhen < i.-e. *ger-d- / gard > gardin-, conservând sensul arhaic i.-e. „incizie, crestătură” (Russu, 1970). Cuv. rom. > magh. gárgyina (Bakos, 1982).

Garden dex online | sinonim

Garden definitie