Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

4 intr─âri

27 defini╚Ťii pentru garda

gard─â sf [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 69/23 / V: (├«nv) ~die, guardie, gvardie, gva~, va~ / Pl: g─ârzi[1] / E: fr garde, rs đ│đ▓đ░ĐÇđ┤đŞĐĆ[2]] 1 Paz─â ├«ntr-o unitate militar─â, ├«ntr- o institu╚Ťie civil─â etc. 2 (Ccr) Grup de persoane sau persoan─â care asigur─â garda (1). 3 (├Äe) A face (sau a fi) de ~ A p─âzi. 4 (├Äae; d. medici, asistente, infirmiere) A r─âm├óne ├«n spital, ├«n policlinic─â, p├ón─â ziua urm─âtoare supraveghind starea s─ân─ât─â╚Ťii bolnavilor ╚Öi rezolv├ónd cazurile urgente. 5 (├Äs) Corp de ~ Grup de solda╚Ťi ├«ns─ârcina╚Ťi s─â p─âzeasc─â ceva. 6 (├Äas; pex) Cas─â ├«n care st─â corpul de gard─â (5). 7 (├Äs) Camer─â de ~ Serviciu medical ├«ntr-un spital, ├«ntr-o policlinic─â etc. care func╚Ťioneaz─â f─âr─â ├«ntrerupere ╚Öi rezolv─â cazurile de internare, cele urgente ╚Öi cele care survin ├«n afara orelor obi╚Önuite de func╚Ťionare. 8 (├Änv; ├«s) ~ a pie╚Ťii Solda╚Ťi ├«ns─ârcina╚Ťi cu paza unui ora╚Ö. 9 (├Änv; ├«as; pex) Cazarm─â unde locuia garda (8). 10 (├Änv; ├«as; pex) ├Änchisoare militar─â. 11 (├Äs) ~ de onoare Subunitate militar─â care prezint─â onorurile unei persoane oficiale. 12 (├Äas) Paz─â simbolic─â ├«n semn de respect la ocazii solemne Cf escort─â. 13 (├Äas) Grup de militari care efectueaz─â garda (12). 14 (├Äs) ~ personal─â (sau de corp) Grup de persoane ├«ns─ârcinate cu paza vie╚Ťii unui demnitar, unei persoane foarte bogate, a unei celebrit─â╚Ťi etc. 15 (├Äs) ~ civic─â (sau na╚Ťional─â) Unitate de voluntari care asigur─â paza ╚Öi lini╚Ötea ├«ntr-un ora╚Ö. 16 Nume dat diferitelor organiza╚Ťii politice cu caracter militar. 17 (├Än timpul Revolu╚Ťiei socialiste ruse din 1917; ├«s) ~da alb─â Armata contrarevolu╚Ťionar─â. 18 (├Äs) ~da ro╚Öie Cete muncitore╚Öti care au servit ca baz─â a armatei sovietice. 19 (La noi ├«n ╚Ťar─â; ├«s) ~da de fier Organiza╚Ťie politic─â extremist─â, na╚Ťionalist─â, de dreapta dintre cele dou─â r─âzboaie mondiale condus─â de Corneliu Zelea Codreanu Cf legionar. 20 (├Äs) ~da veche Grup de persoane cu experien╚Ť─â ├«ntr-un anumit domeniu. 21 (├Äas sau vechea ~) Cei care au participat ├«n trecut la o ac╚Ťiune social─â. 22 (├Äs) T├ón─âra ~ Nume dat de scriitorul A. Fadeev tinerilor comuni╚Öti ru╚Öi care au luptat ca partizani ├«mpotriva germanilor. 23 (├Äas; ├«oc ~da veche) Grup de persoane care ├«ncepe s─â capete experien╚Ť─â ├«ntr-un domeniu, urm├ónd s─â continue activitatea de acolo. 24 Pozi╚Ťie a bra╚Ťelor ╚Öi a corpului luat─â de un boxer, de un lupt─âtor etc. pentru a para loviturile adversarului sau pentru a ataca. 25 (├Äe) A se pune ├«n ~ A-╚Öi lua pozi╚Ťia de ap─ârare sau de atac, la scrim─â. 26 (Fig; ├«as) A-╚Öi lua toate m─âsurile de ap─ârare pentru a nu fi surprins de ceva nepl─âcut. 27 (La jocul de ╚Öah; rar; ╚Ö├«s ~ la regin─â) Avertisment dat partenerului c─â regina este amenin╚Ťat─â. 28 Ap─âr─âtoare metalic─â pentru m├ón─â, montat─â ├«ntre m├ónerul ╚Öi lama unei s─âbii, unei spade etc. 29 (├Äs) ~da tr─âgaciului Pies─â de protec╚Ťie a tr─âgaciului la armele de foc. corectat─â
gardie sf vz gard─â
G├üRD─é, g─ârzi, s. f. 1. Paz─â, supraveghere efectuat─â ├«ntr-o unitate militar─â, ├«ntr-o institu╚Ťie civil─â etc.; (concr.) persoan─â sau grup de persoane care asigur─â aceast─â paz─â. ÔŚŐ Gard─â de onoare = a) subunitate militar─â care prezint─â onorurile unei persoane oficiale; b) paz─â simbolic─â instituit─â ├«n semn de respect la ocazii solemne; grup de persoane care fac aceast─â paz─â. Gard─â personal─â = grup de persoane ├«ns─ârcinat cu paza vie╚Ťii unui demnitar. (├Än trecut) Gard─â civic─â (sau na╚Ťional─â) = unitate compus─â din voluntari, care asigura paza ╚Öi lini╚Ötea ├«ntr-un ora╚Ö. ÔŚŐ Loc. adj. De gard─â = a) care este ├«ns─ârcinat cu paza, cu supravegherea, cu ├«ngrijirea. Soldat, medic de gard─â; b) care este de serviciu, deschis ├«n afara orelor de func╚Ťionare obi╚Önuite. Farmacie de gard─â. ÔÖŽ Pozi╚Ťie a bra╚Ťelor ╚Öi a corpului luat─â de un boxer, de un lupt─âtor etc. pentru a para loviturile adversarului sau pentru a ataca. ÔŚŐ Expr. A se pune ├«n gard─â = a) (la scrim─â) a lua pozi╚Ťia de ap─ârare sau de atac; b) a-╚Öi lua toate m─âsurile de precau╚Ťie spre a nu fi surprins de un lucru nepl─âcut. (La jocul de ╚Öah) Gard─â sau (rar) gard─â la regin─â = avertisment dat partenerului c─â regina este amenin╚Ťat─â. Garda veche (sau vechea gard─â) = cei care au participat ├«n trecut la o ac╚Ťiune social─â, politic─â etc. 2. Ap─âr─âtoare metalic─â montat─â ├«ntre m├ónerul ╚Öi lama unei s─âbii, unei spade etc. ÔŚŐ Garda tr─âgaciului = pies─â de protec╚Ťie a tr─âgaciului la armele de foc. ÔÇô Din fr. garde.
G├üRD─é, g─ârzi, s. f. 1. Paz─â, supraveghere efectuat─â ├«ntr-o unitate militar─â, ├«ntr-o institu╚Ťie civil─â etc.; (concr.) persoan─â sau grup de persoane care asigur─â aceast─â paz─â. ÔŚŐ Gard─â de onoare = a) subunitate militar─â care prezint─â onorurile unei persoane oficiale; b) paz─â simbolic─â instituit─â ├«n semn de respect la ocazii solemne; grup de persoane care fac aceast─â paz─â. Gard─â personal─â = grup de persoane ├«ns─ârcinat cu paza vie╚Ťii unui demnitar. (├Än trecut) Gard─â civic─â (sau na╚Ťional─â) = unitate compus─â din voluntari, care asigura paza ╚Öi lini╚Ötea ├«ntr-un ora╚Ö. ÔŚŐ Loc. adj. De gard─â = a) care este ├«ns─ârcinat cu paza, cu supravegherea, cu ├«ngrijirea. Soldat, medic de gard─â; b) care este de serviciu, deschis ├«n afara orelor de func╚Ťionare obi╚Önuite. Farmacie de gard─â. ÔÖŽ Pozi╚Ťie a bra╚Ťelor ╚Öi a corpului luat─â de un boxer, de un lupt─âtor etc. pentru a para loviturile adversarului sau pentru a ataca. ÔŚŐ Expr. A se pune ├«n gard─â = a) (la scrim─â) a lua pozi╚Ťia de ap─ârare sau de atac; b) a-╚Öi lua toate m─âsurile de precau╚Ťie spre a nu fi surprins de un lucru nepl─âcut. (La jocul de ╚Öah) Gard─â sau (rar) gard─â la regin─â = avertisment dat partenerului c─â regina este amenin╚Ťat─â. Garda veche (sau vechea gard─â) = cei care au participat ├«n trecut la o ac╚Ťiune social─â, politic─â etc. 2. Ap─âr─âtoare metalic─â montat─â ├«ntre m├ónerul ╚Öi lama unei s─âbii, unei spade etc. ÔŚŐ Garda tr─âgaciului = pies─â de protec╚Ťie a tr─âgaciului la armele de foc. ÔÇô Din fr. garde.
G├üRD─é, g─ârzi, s. f. 1. (Adesea ├«n construc╚Ťie cu verbele ┬źa fi┬╗, ┬źa face┬╗, ┬źa se afla┬╗) Paz─â efectuat─â ├«ntr-o institu╚Ťie civil─â sau (mai ales) ├«ntr-o unitate militar─â, la un obiectiv militar etc.; (concretizat) persoan─â sau grup de persoane care asigur─â paza. La ora 10 se schimb─â garda. Ôľş Sergentul mili╚Ťian Neonil Ro╚Öca a fost concentrat gard─â la podurile de pe linia Gala╚Ťi. SADOVEANU, P. M. 103. Domnul Bazu, furtunos, se ├«ndrept─â spre pichet s─â scoat─â garda portului afar─â. BART, E. 293. ÔŚŐ Gard─â de onoare = paz─â simbolic─â, instituit─â ├«n semn de respect la ocazii solemne. Gard─â personal─â = gard─â ├«ns─ârcinat─â, ├«n anumite ├«mprejur─âri, cu paza vie╚Ťii unui ├«nalt demnitar. Garda personal─â a comandantului armatei de vest. D. ZAMFIRESCU, R. 257. (Eliptic) C├«nd m─â vor vedea f─âr─â nici o gard─â la spate, atunci au s─â se n─âpusteasc─â asupra mea ca fiarele. C. PETRESCU, A. 388. (├Än trecut) Gard─â civic─â (sau na╚Ťional─â) = gard─â compus─â din cet─â╚Ťeni recruta╚Ťi voluntar, care asigurau paza unui ora╚Ö. ├Än anume or─â╚Öele s-au format g─ârzi na╚Ťionale pentru a se ap─âra. REBREANU, R. II 77. Persoana de c─âpetenie ├«n ┬źNoaptea furtunoas─â┬╗ este Dumitrache... cherestegiu... ╚Öi c─âpitan ├«n garda civic─â. GHEREA, ST. CR. I 334. Pe vremea ultimei conflagra╚Ťiuni orientale am servit ├«n garda civic─â. CARAGIALE, O. II 75. Garda pie╚Ťei = gard─â ├«ns─ârcinat─â cu paza localului ╚Öi arestului unei garnizoane; localul unde se afl─â aceast─â institu╚Ťie. Vrei numaidec├«t s─â te odihne╚Öti la garda pie╚Ťei? La TDRG. G─ârzile albe v. alb. ÔŚŐ Loc. adj. (Despre persoane) De gard─â = care este ├«ns─ârcinat cu paza, care st─â de paz─â. Soldat de gard─â. ÔŚŐ Corp de gard─â v. corp. ÔŚŐ Expr. A se pune ├«n gard─â = (la scrim─â) a lua pozi╚Ťia de ap─ârare sau de atac; fig. a-╚Öi lua toate m─âsurile spre a nu fi surprins de un lucru nepl─âcut. ÔÖŽ Medic (sau sor─â) de gard─â = medic (sau sor─â) de serviciu ├«ntr-o institu╚Ťie spitaliceasc─â, care asigur─â serviciul medical ├«n afara orelor obi╚Önuite de lucru, pentru cazurile urgente. Farmacie de gard─â = farmacie de serviciu, care este deschis─â (pentru cazurile urgente) ├«n afara orelor normale de lucru. ÔÖŽ (├Än expr.) Garda veche (sau vechea gard─â) = cei ce au participat ├«n trecut la o ac╚Ťiune social─â, politic─â, la un eveniment deosebit. For╚Ťa revolu╚Ťiei noastre const─â ├«n faptul c─â la noi nu exist─â un dezacord ├«ntre vechea ╚Öi noua genera╚Ťie de revolu╚Ťionari. Noi ├«nvingem pentru c─â garda veche ╚Öi cea nou─â merg la noi al─âturi, ├«ntr-un front unic, ├«n acela╚Öi r├«nd at├«t ├«mpotriva du╚Ömanilor din─âuntru c├«t ╚Öi ├«mpotriva celor din afar─â. STALIN, O. XI 85. 2. Ap─âr─âtoare metalic─â, rotund─â, ├«ntre m├«nerul ╚Öi lama unei s─âbii, unei spade etc., care protejeaz─â m├«na ├«mpotriva loviturilor adversarului. Tell ridic─â din umeri uimit ╚Öi r─âm├«ne cu pumnul ├«n╚Ťepenit pe garda s─âbiei. V. ROM. octombrie 1953, 76. ├Ä╚Öi trase sabia... ╚Öi i-o ├«ntinse cu garda ├«nainte. CAMIL PETRESCU, O. II 24. Puse m├«na pe garda s─âbiei. D. ZAMFIRESCU, R. 260. ÔÇô Variante: (├«nvechit) gv├írdie (CAMIL PETRESCU, B. 127), gu├írdie (CAMIL PETRESCU, B. 106) s. f.
GUÁRDIE s. f. v. gardă.
GVÁRDIE s. f. v. gardă.
gárdă s. f., g.-d. art. gắrzii; pl. gărzi
gard├í vb., ind. prez. 1 sg. gard├ęz, 3 sg. ╚Öi. pl. garde├íz─â
gárdă s. f., g.-d. art. gărzii; pl. gărzi
GÁRDĂ s. 1. (MIL.) pază, strajă, (pop.) caraulă, (înv.) culuc, păzitoare. (Să vină ~!) 2. gardă de corp v. bodyguard. 3. v. pază. 4. apărătoare, (rar) strajă, (înv.) scut. (~ la sabie.)
G├üRD─é s.f. 1. Paz─â; veghe; persoan─â sau grup de persoane care p─âze╚Öte pe cineva sau ceva. ÔŚŐ Gard─â de onoare = paz─â instituit─â ├«n semn de respect cu ocazia anumitor solemnit─â╚Ťi. 2. (Sport) Pozi╚Ťia corpului ╚Öi a bra╚Ťelor luat─â de boxeri ╚Öi lupt─âtori ├«n vederea atacului sau a ap─âr─ârii. ÔŚŐ A se pune ├«n gard─â = a lua pozi╚Ťie de ap─ârare; (fig.) a-╚Öi lua m─âsurile necesare pentru a nu fi surprins de ceva. ÔŚŐ Medic (sau sor─â) de gard─â = medic (sau sor─â) de serviciu ├«ntr-un spital, care asigur─â serviciul ├«n afara orelor de program pentru cazurile urgente. 3. (Mil.) Parte a sabiei cuprins─â ├«ntre m├óner ╚Öi lam─â, care protejeaz─â pumnul contra loviturilor. [< fr. garde].
G├üRD─é s. f. 1. paz─â; veghe; persoan─â sau grup de persoane care p─âze╚Öte pe cineva sau ceva. ÔÖŽ ~ de onoare = paz─â instituit─â ├«n semn de respect cu ocazia anumitor solemnit─â╚Ťi. 2. (sport) pozi╚Ťia corpului ╚Öi a bra╚Ťelor luat─â de boxeri ╚Öi lupt─âtori ├«n vederea atacului sau a ap─âr─ârii. ÔÖŽ a se pune ├«n ~ = a lua pozi╚Ťie de ap─ârare; (fig.) a-╚Öi lua m─âsurile necesare pentru a nu fi surprins. ÔÖŽ medic (sau sor─â) de ~ = medic (sau sor─â) de serviciu ├«ntr-un spital, care asigur─â serviciul ├«n afara orelor de program. 3. parte a sabiei, ├«ntre m├óner ╚Öi lam─â, care protejeaz─â pumnul contra loviturilor. (< fr. garde)
g├írd─â (gß║»rzi), s. f. ÔÇô Paz─â, supraveghere. Var. (├«nv.) g(v)ardie, gvard─â. Fr. garde. ÔÇô Der. gardian, s. m., din fr. gardien; gardist (var. pop. vardist ), s. m. (poli╚Ťist; membru al partidului politic numit Garda de Fier), cf. Iordan, BF, VII, 273.
G├üRD─é g─ârzi f. 1) Supraveghere menit─â s─â p─âstreze neschimbat─â o stare de lucruri; paz─â; straj─â. ~ de noapte. ÔŚŐ Medic de ~ medic de serviciu la un spital ├«n afara orelor de lucru. 2) Persoan─â, grup de persoane sau subunitate militar─â care p─âze╚Öte un obiectiv sau persoane aflate sub arest; paz─â; straj─â. * ~ de onoare subunitate militar─â care d─â onorurile cu anumite ocazii. ~ personal─â gard─â av├ónd ├«ns─ârcinarea de a asigura securitatea unui demnitar. ~ patriotic─â (sau na╚Ťional─â) gard─â alc─âtuit─â din deta╚Öamente de voluntari care particip─â la asigurarea independen╚Ťei ╚Öi securit─â╚Ťii patriei. 3) (la box, scrim─â etc.) Pozi╚Ťie de ap─ârare ├«n vederea evit─ârii unei lovituri. * A se pune ├«n ~ a lua m─âsurile necesare pentru a ocoli un pericol sau o situa╚Ťie nepl─âcut─â. 4) (la s─âbii, la spade) Ap─âr─âtoare metalic─â fixat─â ├«ntre m├óner ╚Öi lam─â. /<fr. garde
Garda f. lac mare la N. Italiei, aproape de Tirol.
gard─â f. 1. corp de trupe ├«ns─ârcinate a veghea asupra siguran╚Ťei publice: garda pie╚Ťei, garda de onoare; 2. solda╚Ťi cari ocup─â un post: era de gard─â; 3. partea unei s─âbii ce sÔÇÖapuc─â cu m├óna (= fr. garde).
gvardie f. gard─â (form─â ├«nvechit─â): gvardie domneasc─â NEGR. [Rus. G┼ČVARD─ČA (din fr. garde)].
*g├írd─â f., pl. e ╚Öi (ob.) g─ârz─ş (fr. garde [it. guarda ╚Öi guardia], d. garder, a p─âzi, d. vgerm. wardon, ngerm. warten, a a╚Ötepta. V. gard 1, gvardie, varda, vart─â). Paz─â. Solda╚Ť─ş or─ş agen╚Ť─ş care p─âzesc. Partea s─âbii─ş ├«n care intr─â m├«na, m├«ner ap─ârat de ni╚Öte bra╚Ťe de metal. A fi de gard─â, a fi ├«ns─ârcinat cu paza. Garda p─şe╚Ťi─ş, com─ânduire, poli╚Ťia militar─â a unu─ş ora╚Ö, f─âcut─â numa─ş p. militar─ş.
gv├írdie f. (rus. gv├írdi─şa, d. germ. garde, fr. garde. V. gard─â. Sec. 18-19. Gard─â.
GARDĂ s. 1. (MIL.) pază, strajă, (pop.) caraulă, (înv.) culuc, păzitoare. (Să vină ~!) 2. pază, strajă, veghe, (înv., în Mold.) aret. (Stă de ~.) 3. apărătoare, (rar) strajă, (înv.) scut. (~ la sabie.)
g├írd─â de corp s. f. Paznic personal, bodyguard ÔŚŐ ÔÇ×[...] patronii ├«╚Öi p─âzesc ├«ntreprinderile cu departamente anexe de g─ârzi de corp [...]ÔÇŁ As 74/93 p. 5 (calc dup─â fr. garde du corps)
GARDA (BENACO), Lago di ~, lac de baraj morenic subalpin (68 m alt.), ├«n Italia de N (Lombardia); 370 km2; lungime: 52 km; l─â╚Ťime: 17,5 km. Ad. medie: 136 km; ad. max.: 346 m. Din el izv. r├óul Mincio (afl. stg. al Padului). Clim─â bl├ónd─â. Pescuit. Reg. turistic─â cu numeroase localit. balneo-climaterice: Garda, Sirmione, Riva-del-Garda ╚Ö.a.
GARDA DE FIER, grupare politic─â de extrem─â dreapt─â, creat─â ├«n 1930, de Corneliu Zelea-Codreanu, cu scopul reprezent─ârii pe plan politic a Mi╚Öc─ârii legionare, ale c─ârei baze fuseser─â puse, ├«n 1927, prin ├«nfiin╚Ťarea Legiunii Arhanghelul Mihail. Interzis─â de autorit─â╚Ťi ├«n mai multe r├ónduri (1931, 1932 ╚Öi 1933), G. de F. a fost re├«nfiin╚Ťat─â, ├«n 1935, sub numele de partidul Totul pentru ╚Üar─â, ├Än contradic╚Ťie cu spiritul ╚Öi morala cre╚Ötin─â care au stat la baza doctrinei legionare, G. de F. s-a impus ├«n via╚Ťa politic─â a ╚Ť─ârii prin na╚Ťionalism, cultiv├ónd ╚Öi promov├ónd ├«n acela╚Öi timp cultul violen╚Ťei, ca instrument al politicii, ╚Öi al conduc─âtorului charismatic; totodat─â, a comb─âtut domina╚Ťia evreilor ├«n via╚Ťa economic─â ╚Öi cultural─â a ╚Ť─ârii ╚Öi a ac╚Ťionat ├«mpotriva comuni╚Ötilor, majoritatea alogeni, care, aservi╚Ťi unei puteri str─âine (U.R.S.S.), se pronun╚Ťau pentru dezmembrarea Rom├óniei Mari din 1918. Cu o baz─â social─â eterogen─â, precump─ânind ├«ns─â ╚Ť─âr─ânimea ╚Öi tineretul, ├«ndeosebi cel studios, G. de F. a cunoscut o extindere la nivel na╚Ťional, cu succese imediate ├«n alegerile parlamentare par╚Ťiale din jud. Neam╚Ť (aug. 1931), Tutova (apr. 1932) ╚Öi generale (iul. 1932, c├ónd a ob╚Ťinut 5 locuri ├«n Parlament), precum ╚Öi ├«n cele din dec. 1937, c├ónd prin num─ârul de voturi ob╚Ťinute (15,58%) s-a situat pe locul 3 dup─â na╚Ťionali-liberali ╚Öi na╚Ťional-╚Ť─âr─âni╚Öti. Dup─â instaurarea dictaturii regelui Carol II (febr. 1938), partidul s-a autodizolvat. ├Än nov. 1938, liderul Mi╚Öc─ârii legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, ├«mpreun─â cu al╚Ťi 13 legionari, este asasinat de autorit─â╚Ťi (din dispozi╚Ťia regelui Carol II ╚Öi a lui Armand C─âlinescu), sub pretextul ├«ncerc─ârii de evadare ├«n timpul transfer─ârii de la ├«nchisoarea din R├ómnicu S─ârat la cea din Jilava. Dup─â aceste evenimente, conducerea Mi╚Öc─ârii legionare este finalmente asumat─â de Horia Sima, care a trecut la anihilarea fizic─â a adversarilor politici regali╚Öti (asasinarea, ├«n sept. 1939, a primului ministru Armand C─âlinescu, urmat─â de replica s├óngeroas─â a regelui Carol II, soldat─â cu ├«mpu╚Öcarea, f─âr─â judecat─â, a peste 250 de frunta╚Öi legionari), comuni╚Öti ╚Öi a evreilor. ├Än sept. 1940, generalul Ion Antonescu a format un guvern din legionari ╚Öi militari; aflat─â la putere (sept. 1940-ian. 1941), Mi╚Öcarea legionar─â s-a f─âcut vinovat─â de crime ╚Öi acte de terorism (asasinarea ├«n nov. a personalit─â╚Ťilor politice: N. Iorga ╚Öi V. Madgearu ╚Öi a 64 de demnitari de╚Ťinu╚Ťi ├«n ├«nchisoarea Jilava ╚Ö.a.). Urm─ârind s─â devin─â singura beneficiar─â a puterii, Mi╚Öcarea legionar─â a declan╚Öat rebeliunea din 21-23 ian. 1941, soldat─â cu reprimarea ei de c─âtre armat─â ╚Öi scoaterea ├«n afara legii. Dup─â rebeliune, peste 30.000 de legionari sunt aresta╚Ťi ╚Öi judeca╚Ťi, mul╚Ťi dintre ei fiind condamna╚Ťi la moarte, la munc─â silnic─â pe via╚Ť─â sau la ani grei de temni╚Ť─â, iar o alt─â parte a ales calea exilului. Dup─â ocuparea Rom├óniei de c─âtre trupele sovietice, legionarii au ac╚Ťionat pe cele mai diverse c─âi, p├ón─â la lupta armat─â, contra comuniz─ârii ╚Öi sovietiz─ârii ╚Ť─ârii.
GÂRDA DE SUS, com. în jud. Alba, pe cursul superior al Arieșului; 2.043 loc. (1995). Cherestea. Biserica de lemn Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (1792, cu picturi interioare din 1804, refăcută în 1863) în satul Gârda de Sus.
LA GARDE MEURT, MAIS NE SE REND PAS (fr.) garda moare, dar nu se pred─â ÔÇô Cuvinte de r─âspuns atribuite generalului Cambronne, comandant ├«n garda imperial─â, c─âruia, ├«n b─ât─âlia de la Waterloo, englezii i-au cerut s─â se predea ├«mpreun─â cu cei c├ó╚Ťiva oameni ce-i mai r─âm─âseser─â.
boxer cu garda invers─â expr. homosexual.

Garda dex online | sinonim

Garda definitie

Intrare: gard─â
guardie substantiv feminin
gvardie substantiv feminin
gard─â 2 pl. -e substantiv feminin
gardie substantiv feminin
gard─â 1 pl. -i substantiv feminin
Intrare: garda
garda verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: Garda
Garda
Intrare: Gârda
Gârda