Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru gard─â

gard─â sf [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 69/23 / V: (├«nv) ~die, guardie, gvardie, gva~, va~ / Pl: g─ârzi[1] / E: fr garde, rs đ│đ▓đ░ĐÇđ┤đŞĐĆ[2]] 1 Paz─â ├«ntr-o unitate militar─â, ├«ntr- o institu╚Ťie civil─â etc. 2 (Ccr) Grup de persoane sau persoan─â care asigur─â garda (1). 3 (├Äe) A face (sau a fi) de ~ A p─âzi. 4 (├Äae; d. medici, asistente, infirmiere) A r─âm├óne ├«n spital, ├«n policlinic─â, p├ón─â ziua urm─âtoare supraveghind starea s─ân─ât─â╚Ťii bolnavilor ╚Öi rezolv├ónd cazurile urgente. 5 (├Äs) Corp de ~ Grup de solda╚Ťi ├«ns─ârcina╚Ťi s─â p─âzeasc─â ceva. 6 (├Äas; pex) Cas─â ├«n care st─â corpul de gard─â (5). 7 (├Äs) Camer─â de ~ Serviciu medical ├«ntr-un spital, ├«ntr-o policlinic─â etc. care func╚Ťioneaz─â f─âr─â ├«ntrerupere ╚Öi rezolv─â cazurile de internare, cele urgente ╚Öi cele care survin ├«n afara orelor obi╚Önuite de func╚Ťionare. 8 (├Änv; ├«s) ~ a pie╚Ťii Solda╚Ťi ├«ns─ârcina╚Ťi cu paza unui ora╚Ö. 9 (├Änv; ├«as; pex) Cazarm─â unde locuia garda (8). 10 (├Änv; ├«as; pex) ├Änchisoare militar─â. 11 (├Äs) ~ de onoare Subunitate militar─â care prezint─â onorurile unei persoane oficiale. 12 (├Äas) Paz─â simbolic─â ├«n semn de respect la ocazii solemne Cf escort─â. 13 (├Äas) Grup de militari care efectueaz─â garda (12). 14 (├Äs) ~ personal─â (sau de corp) Grup de persoane ├«ns─ârcinate cu paza vie╚Ťii unui demnitar, unei persoane foarte bogate, a unei celebrit─â╚Ťi etc. 15 (├Äs) ~ civic─â (sau na╚Ťional─â) Unitate de voluntari care asigur─â paza ╚Öi lini╚Ötea ├«ntr-un ora╚Ö. 16 Nume dat diferitelor organiza╚Ťii politice cu caracter militar. 17 (├Än timpul Revolu╚Ťiei socialiste ruse din 1917; ├«s) ~da alb─â Armata contrarevolu╚Ťionar─â. 18 (├Äs) ~da ro╚Öie Cete muncitore╚Öti care au servit ca baz─â a armatei sovietice. 19 (La noi ├«n ╚Ťar─â; ├«s) ~da de fier Organiza╚Ťie politic─â extremist─â, na╚Ťionalist─â, de dreapta dintre cele dou─â r─âzboaie mondiale condus─â de Corneliu Zelea Codreanu Cf legionar. 20 (├Äs) ~da veche Grup de persoane cu experien╚Ť─â ├«ntr-un anumit domeniu. 21 (├Äas sau vechea ~) Cei care au participat ├«n trecut la o ac╚Ťiune social─â. 22 (├Äs) T├ón─âra ~ Nume dat de scriitorul A. Fadeev tinerilor comuni╚Öti ru╚Öi care au luptat ca partizani ├«mpotriva germanilor. 23 (├Äas; ├«oc ~da veche) Grup de persoane care ├«ncepe s─â capete experien╚Ť─â ├«ntr-un domeniu, urm├ónd s─â continue activitatea de acolo. 24 Pozi╚Ťie a bra╚Ťelor ╚Öi a corpului luat─â de un boxer, de un lupt─âtor etc. pentru a para loviturile adversarului sau pentru a ataca. 25 (├Äe) A se pune ├«n ~ A-╚Öi lua pozi╚Ťia de ap─ârare sau de atac, la scrim─â. 26 (Fig; ├«as) A-╚Öi lua toate m─âsurile de ap─ârare pentru a nu fi surprins de ceva nepl─âcut. 27 (La jocul de ╚Öah; rar; ╚Ö├«s ~ la regin─â) Avertisment dat partenerului c─â regina este amenin╚Ťat─â. 28 Ap─âr─âtoare metalic─â pentru m├ón─â, montat─â ├«ntre m├ónerul ╚Öi lama unei s─âbii, unei spade etc. 29 (├Äs) ~da tr─âgaciului Pies─â de protec╚Ťie a tr─âgaciului la armele de foc. corectat─â
gardie sf vz gard─â
G├üRD─é, g─ârzi, s. f. 1. Paz─â, supraveghere efectuat─â ├«ntr-o unitate militar─â, ├«ntr-o institu╚Ťie civil─â etc.; (concr.) persoan─â sau grup de persoane care asigur─â aceast─â paz─â. ÔŚŐ Gard─â de onoare = a) subunitate militar─â care prezint─â onorurile unei persoane oficiale; b) paz─â simbolic─â instituit─â ├«n semn de respect la ocazii solemne; grup de persoane care fac aceast─â paz─â. Gard─â personal─â = grup de persoane ├«ns─ârcinat cu paza vie╚Ťii unui demnitar. (├Än trecut) Gard─â civic─â (sau na╚Ťional─â) = unitate compus─â din voluntari, care asigura paza ╚Öi lini╚Ötea ├«ntr-un ora╚Ö. ÔŚŐ Loc. adj. De gard─â = a) care este ├«ns─ârcinat cu paza, cu supravegherea, cu ├«ngrijirea. Soldat, medic de gard─â; b) care este de serviciu, deschis ├«n afara orelor de func╚Ťionare obi╚Önuite. Farmacie de gard─â. ÔÖŽ Pozi╚Ťie a bra╚Ťelor ╚Öi a corpului luat─â de un boxer, de un lupt─âtor etc. pentru a para loviturile adversarului sau pentru a ataca. ÔŚŐ Expr. A se pune ├«n gard─â = a) (la scrim─â) a lua pozi╚Ťia de ap─ârare sau de atac; b) a-╚Öi lua toate m─âsurile de precau╚Ťie spre a nu fi surprins de un lucru nepl─âcut. (La jocul de ╚Öah) Gard─â sau (rar) gard─â la regin─â = avertisment dat partenerului c─â regina este amenin╚Ťat─â. Garda veche (sau vechea gard─â) = cei care au participat ├«n trecut la o ac╚Ťiune social─â, politic─â etc. 2. Ap─âr─âtoare metalic─â montat─â ├«ntre m├ónerul ╚Öi lama unei s─âbii, unei spade etc. ÔŚŐ Garda tr─âgaciului = pies─â de protec╚Ťie a tr─âgaciului la armele de foc. ÔÇô Din fr. garde.
G├üRD─é, g─ârzi, s. f. 1. Paz─â, supraveghere efectuat─â ├«ntr-o unitate militar─â, ├«ntr-o institu╚Ťie civil─â etc.; (concr.) persoan─â sau grup de persoane care asigur─â aceast─â paz─â. ÔŚŐ Gard─â de onoare = a) subunitate militar─â care prezint─â onorurile unei persoane oficiale; b) paz─â simbolic─â instituit─â ├«n semn de respect la ocazii solemne; grup de persoane care fac aceast─â paz─â. Gard─â personal─â = grup de persoane ├«ns─ârcinat cu paza vie╚Ťii unui demnitar. (├Än trecut) Gard─â civic─â (sau na╚Ťional─â) = unitate compus─â din voluntari, care asigura paza ╚Öi lini╚Ötea ├«ntr-un ora╚Ö. ÔŚŐ Loc. adj. De gard─â = a) care este ├«ns─ârcinat cu paza, cu supravegherea, cu ├«ngrijirea. Soldat, medic de gard─â; b) care este de serviciu, deschis ├«n afara orelor de func╚Ťionare obi╚Önuite. Farmacie de gard─â. ÔÖŽ Pozi╚Ťie a bra╚Ťelor ╚Öi a corpului luat─â de un boxer, de un lupt─âtor etc. pentru a para loviturile adversarului sau pentru a ataca. ÔŚŐ Expr. A se pune ├«n gard─â = a) (la scrim─â) a lua pozi╚Ťia de ap─ârare sau de atac; b) a-╚Öi lua toate m─âsurile de precau╚Ťie spre a nu fi surprins de un lucru nepl─âcut. (La jocul de ╚Öah) Gard─â sau (rar) gard─â la regin─â = avertisment dat partenerului c─â regina este amenin╚Ťat─â. Garda veche (sau vechea gard─â) = cei care au participat ├«n trecut la o ac╚Ťiune social─â, politic─â etc. 2. Ap─âr─âtoare metalic─â montat─â ├«ntre m├ónerul ╚Öi lama unei s─âbii, unei spade etc. ÔŚŐ Garda tr─âgaciului = pies─â de protec╚Ťie a tr─âgaciului la armele de foc. ÔÇô Din fr. garde.
G├üRD─é, g─ârzi, s. f. 1. (Adesea ├«n construc╚Ťie cu verbele ┬źa fi┬╗, ┬źa face┬╗, ┬źa se afla┬╗) Paz─â efectuat─â ├«ntr-o institu╚Ťie civil─â sau (mai ales) ├«ntr-o unitate militar─â, la un obiectiv militar etc.; (concretizat) persoan─â sau grup de persoane care asigur─â paza. La ora 10 se schimb─â garda. Ôľş Sergentul mili╚Ťian Neonil Ro╚Öca a fost concentrat gard─â la podurile de pe linia Gala╚Ťi. SADOVEANU, P. M. 103. Domnul Bazu, furtunos, se ├«ndrept─â spre pichet s─â scoat─â garda portului afar─â. BART, E. 293. ÔŚŐ Gard─â de onoare = paz─â simbolic─â, instituit─â ├«n semn de respect la ocazii solemne. Gard─â personal─â = gard─â ├«ns─ârcinat─â, ├«n anumite ├«mprejur─âri, cu paza vie╚Ťii unui ├«nalt demnitar. Garda personal─â a comandantului armatei de vest. D. ZAMFIRESCU, R. 257. (Eliptic) C├«nd m─â vor vedea f─âr─â nici o gard─â la spate, atunci au s─â se n─âpusteasc─â asupra mea ca fiarele. C. PETRESCU, A. 388. (├Än trecut) Gard─â civic─â (sau na╚Ťional─â) = gard─â compus─â din cet─â╚Ťeni recruta╚Ťi voluntar, care asigurau paza unui ora╚Ö. ├Än anume or─â╚Öele s-au format g─ârzi na╚Ťionale pentru a se ap─âra. REBREANU, R. II 77. Persoana de c─âpetenie ├«n ┬źNoaptea furtunoas─â┬╗ este Dumitrache... cherestegiu... ╚Öi c─âpitan ├«n garda civic─â. GHEREA, ST. CR. I 334. Pe vremea ultimei conflagra╚Ťiuni orientale am servit ├«n garda civic─â. CARAGIALE, O. II 75. Garda pie╚Ťei = gard─â ├«ns─ârcinat─â cu paza localului ╚Öi arestului unei garnizoane; localul unde se afl─â aceast─â institu╚Ťie. Vrei numaidec├«t s─â te odihne╚Öti la garda pie╚Ťei? La TDRG. G─ârzile albe v. alb. ÔŚŐ Loc. adj. (Despre persoane) De gard─â = care este ├«ns─ârcinat cu paza, care st─â de paz─â. Soldat de gard─â. ÔŚŐ Corp de gard─â v. corp. ÔŚŐ Expr. A se pune ├«n gard─â = (la scrim─â) a lua pozi╚Ťia de ap─ârare sau de atac; fig. a-╚Öi lua toate m─âsurile spre a nu fi surprins de un lucru nepl─âcut. ÔÖŽ Medic (sau sor─â) de gard─â = medic (sau sor─â) de serviciu ├«ntr-o institu╚Ťie spitaliceasc─â, care asigur─â serviciul medical ├«n afara orelor obi╚Önuite de lucru, pentru cazurile urgente. Farmacie de gard─â = farmacie de serviciu, care este deschis─â (pentru cazurile urgente) ├«n afara orelor normale de lucru. ÔÖŽ (├Än expr.) Garda veche (sau vechea gard─â) = cei ce au participat ├«n trecut la o ac╚Ťiune social─â, politic─â, la un eveniment deosebit. For╚Ťa revolu╚Ťiei noastre const─â ├«n faptul c─â la noi nu exist─â un dezacord ├«ntre vechea ╚Öi noua genera╚Ťie de revolu╚Ťionari. Noi ├«nvingem pentru c─â garda veche ╚Öi cea nou─â merg la noi al─âturi, ├«ntr-un front unic, ├«n acela╚Öi r├«nd at├«t ├«mpotriva du╚Ömanilor din─âuntru c├«t ╚Öi ├«mpotriva celor din afar─â. STALIN, O. XI 85. 2. Ap─âr─âtoare metalic─â, rotund─â, ├«ntre m├«nerul ╚Öi lama unei s─âbii, unei spade etc., care protejeaz─â m├«na ├«mpotriva loviturilor adversarului. Tell ridic─â din umeri uimit ╚Öi r─âm├«ne cu pumnul ├«n╚Ťepenit pe garda s─âbiei. V. ROM. octombrie 1953, 76. ├Ä╚Öi trase sabia... ╚Öi i-o ├«ntinse cu garda ├«nainte. CAMIL PETRESCU, O. II 24. Puse m├«na pe garda s─âbiei. D. ZAMFIRESCU, R. 260. ÔÇô Variante: (├«nvechit) gv├írdie (CAMIL PETRESCU, B. 127), gu├írdie (CAMIL PETRESCU, B. 106) s. f.
GUÁRDIE s. f. v. gardă.
GVÁRDIE s. f. v. gardă.
gárdă s. f., g.-d. art. gắrzii; pl. gărzi
gard├í vb., ind. prez. 1 sg. gard├ęz, 3 sg. ╚Öi. pl. garde├íz─â
gárdă s. f., g.-d. art. gărzii; pl. gărzi
GÁRDĂ s. 1. (MIL.) pază, strajă, (pop.) caraulă, (înv.) culuc, păzitoare. (Să vină ~!) 2. gardă de corp v. bodyguard. 3. v. pază. 4. apărătoare, (rar) strajă, (înv.) scut. (~ la sabie.)
G├üRD─é s.f. 1. Paz─â; veghe; persoan─â sau grup de persoane care p─âze╚Öte pe cineva sau ceva. ÔŚŐ Gard─â de onoare = paz─â instituit─â ├«n semn de respect cu ocazia anumitor solemnit─â╚Ťi. 2. (Sport) Pozi╚Ťia corpului ╚Öi a bra╚Ťelor luat─â de boxeri ╚Öi lupt─âtori ├«n vederea atacului sau a ap─âr─ârii. ÔŚŐ A se pune ├«n gard─â = a lua pozi╚Ťie de ap─ârare; (fig.) a-╚Öi lua m─âsurile necesare pentru a nu fi surprins de ceva. ÔŚŐ Medic (sau sor─â) de gard─â = medic (sau sor─â) de serviciu ├«ntr-un spital, care asigur─â serviciul ├«n afara orelor de program pentru cazurile urgente. 3. (Mil.) Parte a sabiei cuprins─â ├«ntre m├óner ╚Öi lam─â, care protejeaz─â pumnul contra loviturilor. [< fr. garde].
G├üRD─é s. f. 1. paz─â; veghe; persoan─â sau grup de persoane care p─âze╚Öte pe cineva sau ceva. ÔÖŽ ~ de onoare = paz─â instituit─â ├«n semn de respect cu ocazia anumitor solemnit─â╚Ťi. 2. (sport) pozi╚Ťia corpului ╚Öi a bra╚Ťelor luat─â de boxeri ╚Öi lupt─âtori ├«n vederea atacului sau a ap─âr─ârii. ÔÖŽ a se pune ├«n ~ = a lua pozi╚Ťie de ap─ârare; (fig.) a-╚Öi lua m─âsurile necesare pentru a nu fi surprins. ÔÖŽ medic (sau sor─â) de ~ = medic (sau sor─â) de serviciu ├«ntr-un spital, care asigur─â serviciul ├«n afara orelor de program. 3. parte a sabiei, ├«ntre m├óner ╚Öi lam─â, care protejeaz─â pumnul contra loviturilor. (< fr. garde)
g├írd─â (gß║»rzi), s. f. ÔÇô Paz─â, supraveghere. Var. (├«nv.) g(v)ardie, gvard─â. Fr. garde. ÔÇô Der. gardian, s. m., din fr. gardien; gardist (var. pop. vardist ), s. m. (poli╚Ťist; membru al partidului politic numit Garda de Fier), cf. Iordan, BF, VII, 273.
G├üRD─é g─ârzi f. 1) Supraveghere menit─â s─â p─âstreze neschimbat─â o stare de lucruri; paz─â; straj─â. ~ de noapte. ÔŚŐ Medic de ~ medic de serviciu la un spital ├«n afara orelor de lucru. 2) Persoan─â, grup de persoane sau subunitate militar─â care p─âze╚Öte un obiectiv sau persoane aflate sub arest; paz─â; straj─â. * ~ de onoare subunitate militar─â care d─â onorurile cu anumite ocazii. ~ personal─â gard─â av├ónd ├«ns─ârcinarea de a asigura securitatea unui demnitar. ~ patriotic─â (sau na╚Ťional─â) gard─â alc─âtuit─â din deta╚Öamente de voluntari care particip─â la asigurarea independen╚Ťei ╚Öi securit─â╚Ťii patriei. 3) (la box, scrim─â etc.) Pozi╚Ťie de ap─ârare ├«n vederea evit─ârii unei lovituri. * A se pune ├«n ~ a lua m─âsurile necesare pentru a ocoli un pericol sau o situa╚Ťie nepl─âcut─â. 4) (la s─âbii, la spade) Ap─âr─âtoare metalic─â fixat─â ├«ntre m├óner ╚Öi lam─â. /<fr. garde
gard─â f. 1. corp de trupe ├«ns─ârcinate a veghea asupra siguran╚Ťei publice: garda pie╚Ťei, garda de onoare; 2. solda╚Ťi cari ocup─â un post: era de gard─â; 3. partea unei s─âbii ce sÔÇÖapuc─â cu m├óna (= fr. garde).
gvardie f. gard─â (form─â ├«nvechit─â): gvardie domneasc─â NEGR. [Rus. G┼ČVARD─ČA (din fr. garde)].
*g├írd─â f., pl. e ╚Öi (ob.) g─ârz─ş (fr. garde [it. guarda ╚Öi guardia], d. garder, a p─âzi, d. vgerm. wardon, ngerm. warten, a a╚Ötepta. V. gard 1, gvardie, varda, vart─â). Paz─â. Solda╚Ť─ş or─ş agen╚Ť─ş care p─âzesc. Partea s─âbii─ş ├«n care intr─â m├«na, m├«ner ap─ârat de ni╚Öte bra╚Ťe de metal. A fi de gard─â, a fi ├«ns─ârcinat cu paza. Garda p─şe╚Ťi─ş, com─ânduire, poli╚Ťia militar─â a unu─ş ora╚Ö, f─âcut─â numa─ş p. militar─ş.
gv├írdie f. (rus. gv├írdi─şa, d. germ. garde, fr. garde. V. gard─â. Sec. 18-19. Gard─â.
GARDĂ s. 1. (MIL.) pază, strajă, (pop.) caraulă, (înv.) culuc, păzitoare. (Să vină ~!) 2. pază, strajă, veghe, (înv., în Mold.) aret. (Stă de ~.) 3. apărătoare, (rar) strajă, (înv.) scut. (~ la sabie.)
g├írd─â de corp s. f. Paznic personal, bodyguard ÔŚŐ ÔÇ×[...] patronii ├«╚Öi p─âzesc ├«ntreprinderile cu departamente anexe de g─ârzi de corp [...]ÔÇŁ As 74/93 p. 5 (calc dup─â fr. garde du corps)
GARDA DE FIER, grupare politic─â de extrem─â dreapt─â, creat─â ├«n 1930, de Corneliu Zelea-Codreanu, cu scopul reprezent─ârii pe plan politic a Mi╚Öc─ârii legionare, ale c─ârei baze fuseser─â puse, ├«n 1927, prin ├«nfiin╚Ťarea Legiunii Arhanghelul Mihail. Interzis─â de autorit─â╚Ťi ├«n mai multe r├ónduri (1931, 1932 ╚Öi 1933), G. de F. a fost re├«nfiin╚Ťat─â, ├«n 1935, sub numele de partidul Totul pentru ╚Üar─â, ├Än contradic╚Ťie cu spiritul ╚Öi morala cre╚Ötin─â care au stat la baza doctrinei legionare, G. de F. s-a impus ├«n via╚Ťa politic─â a ╚Ť─ârii prin na╚Ťionalism, cultiv├ónd ╚Öi promov├ónd ├«n acela╚Öi timp cultul violen╚Ťei, ca instrument al politicii, ╚Öi al conduc─âtorului charismatic; totodat─â, a comb─âtut domina╚Ťia evreilor ├«n via╚Ťa economic─â ╚Öi cultural─â a ╚Ť─ârii ╚Öi a ac╚Ťionat ├«mpotriva comuni╚Ötilor, majoritatea alogeni, care, aservi╚Ťi unei puteri str─âine (U.R.S.S.), se pronun╚Ťau pentru dezmembrarea Rom├óniei Mari din 1918. Cu o baz─â social─â eterogen─â, precump─ânind ├«ns─â ╚Ť─âr─ânimea ╚Öi tineretul, ├«ndeosebi cel studios, G. de F. a cunoscut o extindere la nivel na╚Ťional, cu succese imediate ├«n alegerile parlamentare par╚Ťiale din jud. Neam╚Ť (aug. 1931), Tutova (apr. 1932) ╚Öi generale (iul. 1932, c├ónd a ob╚Ťinut 5 locuri ├«n Parlament), precum ╚Öi ├«n cele din dec. 1937, c├ónd prin num─ârul de voturi ob╚Ťinute (15,58%) s-a situat pe locul 3 dup─â na╚Ťionali-liberali ╚Öi na╚Ťional-╚Ť─âr─âni╚Öti. Dup─â instaurarea dictaturii regelui Carol II (febr. 1938), partidul s-a autodizolvat. ├Än nov. 1938, liderul Mi╚Öc─ârii legionare, Corneliu Zelea-Codreanu, ├«mpreun─â cu al╚Ťi 13 legionari, este asasinat de autorit─â╚Ťi (din dispozi╚Ťia regelui Carol II ╚Öi a lui Armand C─âlinescu), sub pretextul ├«ncerc─ârii de evadare ├«n timpul transfer─ârii de la ├«nchisoarea din R├ómnicu S─ârat la cea din Jilava. Dup─â aceste evenimente, conducerea Mi╚Öc─ârii legionare este finalmente asumat─â de Horia Sima, care a trecut la anihilarea fizic─â a adversarilor politici regali╚Öti (asasinarea, ├«n sept. 1939, a primului ministru Armand C─âlinescu, urmat─â de replica s├óngeroas─â a regelui Carol II, soldat─â cu ├«mpu╚Öcarea, f─âr─â judecat─â, a peste 250 de frunta╚Öi legionari), comuni╚Öti ╚Öi a evreilor. ├Än sept. 1940, generalul Ion Antonescu a format un guvern din legionari ╚Öi militari; aflat─â la putere (sept. 1940-ian. 1941), Mi╚Öcarea legionar─â s-a f─âcut vinovat─â de crime ╚Öi acte de terorism (asasinarea ├«n nov. a personalit─â╚Ťilor politice: N. Iorga ╚Öi V. Madgearu ╚Öi a 64 de demnitari de╚Ťinu╚Ťi ├«n ├«nchisoarea Jilava ╚Ö.a.). Urm─ârind s─â devin─â singura beneficiar─â a puterii, Mi╚Öcarea legionar─â a declan╚Öat rebeliunea din 21-23 ian. 1941, soldat─â cu reprimarea ei de c─âtre armat─â ╚Öi scoaterea ├«n afara legii. Dup─â rebeliune, peste 30.000 de legionari sunt aresta╚Ťi ╚Öi judeca╚Ťi, mul╚Ťi dintre ei fiind condamna╚Ťi la moarte, la munc─â silnic─â pe via╚Ť─â sau la ani grei de temni╚Ť─â, iar o alt─â parte a ales calea exilului. Dup─â ocuparea Rom├óniei de c─âtre trupele sovietice, legionarii au ac╚Ťionat pe cele mai diverse c─âi, p├ón─â la lupta armat─â, contra comuniz─ârii ╚Öi sovietiz─ârii ╚Ť─ârii.
LA GARDE MEURT, MAIS NE SE REND PAS (fr.) garda moare, dar nu se pred─â ÔÇô Cuvinte de r─âspuns atribuite generalului Cambronne, comandant ├«n garda imperial─â, c─âruia, ├«n b─ât─âlia de la Waterloo, englezii i-au cerut s─â se predea ├«mpreun─â cu cei c├ó╚Ťiva oameni ce-i mai r─âm─âseser─â.
boxer cu garda invers─â expr. homosexual.

Gard─â dex online | sinonim

Gard─â definitie

Intrare: gard─â
guardie substantiv feminin
gvardie substantiv feminin
gard─â 2 pl. -e substantiv feminin
gardie substantiv feminin
gard─â 1 pl. -i substantiv feminin
Intrare: garda
garda verb grupa I conjugarea a II-a