20 definiții pentru garare
gara vt [At: DA ms / Pzi: ~rez / E: fr garer] 1 A manevra un tren, un tramvai etc. pe o linie de garaj. 2 A parca un autovehicul într-un depou, într-un garaj. garare sf [At: PREV. ACCID. 70 / Pl: ~rări / E: gara] 1 Manevrarea unui tren, tramvai etc. pe o linie de garaj. 2 Adăpostire a unui vehicul într-un depou, într-un garaj. GARÁ, garez,
vb. I.
Tranz. A pune la adăpost într-un garaj, într-un depou etc. un autovehicul, un tramvai etc. ♦ A manevra un tren, o locomotivă etc. pe o linie de garaj. – Din
fr. garer. GARÁRE s. f. Acțiunea de a gara. –
V. gara. GARÁ, garez,
vb. I.
Tranz. A pune la adăpost într-un garaj, într-un depou etc. un autovehicul, un tramvai etc. ♦ A manevra un tren, o locomotivă etc. pe o linie de garaj. – Din
fr. garer. GARÁRE s. f. Acțiunea de a gara. –
V. gara. GARÁ, garez,
vb. I.
Tranz. (Cu privire la un autovehicul, un tramvai etc.) A pune la adăpost într-un garaj sau într-un depou; (cu privire la un tren, o locomotivă) a îndruma sau a face să staționeze pe o linie de garaj.
GARÁRE s. f. Acțiunea de
a gara; staționare sau dirijare a unui tren pe o linie de garaj.
gará (a ~) vb.,
ind. prez. 3 gareáză
garáre s. f.,
g.-d. art. garắrii;
pl. garắri
gará vb., ind. prez. 1 sg. garéz, 3 sg. și pl. gareáză garáre s. f., g.-d. art. garării; pl. garări GARÁ vb. I. tr. A adăposti într-un garaj sau într-un depou (automobile, tramvaie etc.); a trage pe o linie de garaj (o locomotivă, un tren). [<
garaj].
GARÁRE s.f. Acțiunea de a gara și rezultatul ei; adăpostire a unui autovehicul în garaj. [<
gara].
GARÁ vb. tr. a adăposti (automobile, tramvaie etc.) într-un garaj sau într-un depou; a trage o locomotivă, un tren pe o linie de garaj. (< fr. garer)
A GARÁ ~éz tranz. 1) (autovehicule) A pune la adăpost într-un garaj sau într-un depou. 2) (trenuri, locomotive) A manevra pe o linie de garaj. /<fr. garer *garéz v. tr. (fr. garer, a adăposti un vapor orĭ tren, vfr. garir, nfr. guérir, a vindeca, d. vgerm. warjan, ngerm. wehren, a depărta un răŭ, a opri. V.
gară, gherită). Duc un tren pe o linie de garaj, unde stă ferit de mișcarea altor treburĭ.
GARA vb. a parca. (A ~ un vehicul.) GARÁ (< fr.) vb. I tranz. 1. A adăposti un autovehicul într-un garaj. 2. A dirija un tren într-o stație de cale ferată pe o anumită linie, astfel încât să nu împiedice circulația sau manevrarea materialului rulant pe liniile vecine. Garare dex online | sinonim
Garare definitie
Intrare: gara
gara conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: garare
garare substantiv feminin