9 definiții pentru garantare
garantare sf [At: LEG. EC. PL. 145 / Pl: ~tări / E: garanta] 1 Asumare a răspunderii cu propria avere că datoria făcută de altcineva va fi achitată conform obligațiilor stabilite. 2 Asigurare dată cuiva că va avea ceva. 3 Responsabilitate față de valoarea, de calitatea unui obiect. GARANTÁRE s. f. Faptul de a garanta. –
V. garanta. GARANTÁRE s. f. Faptul de a garanta. –
V. garanta. GARANTÁRE s. f. Faptul de
a garanta; asigurare.
garantáre s. f.,
g.-d. art. garantắrii
garantáre s. f., g.-d. art. garantării GARANTÁRE s. asigurare, (pop.) chezășuire, (înv.) siguripsire. (~ libertăților democratice.) GARANTÁRE s.f. Acțiunea de a garanta. [<
garanta].
GARANTARE s. asigurare, (pop.) chezășuire, (înv.) siguripsire. (~ libertăților democratice.) Garantare dex online | sinonim
Garantare definitie
Intrare: garantare
garantare substantiv feminin