Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru game

gam─â2 sf [At: PA╚śCA, GL. / E: nct] (Reg) 1 Om dezordonat, del─âs─âtor. 2 Sl─âb─ânog.
gam─â1 sf [At: VLAHU╚Ü─é, N. 149 / Pl: ~me / E: fr gamme, cf ger Gamma, it gamma] 1 Succesiune de sunete (╚Öi note) care cuprinde toate sunetele unei sc─âri muzicale dispuse ├«n ordinea ascendent─â sau descendent─â a sunetelor ╚Öi lu├ónd tonul ╚Öi numele notei cu care ├«ncepe succesiunea. 2 (├Äs) ~ diatonic─â Gam─â (1) format─â din intervale de tonuri ╚Öi semitonuri, scara ei cuprinz├ónd ╚Öapte sunete. 3 (├Äs) ~ cromatic─â Gam─â (1) ale c─ârei sunete merg din semiton ├«n semiton ╚Öi a c─ârei scar─â cuprinde 12 sunete. 4 (Pct) Serie de culori ├«n grada╚Ťie natural─â. 5 (Pan) Serie de opera╚Ťii pe care trebuie s─â le suporte o materie brut─â pentru a deveni un produs complet. 6 (Fig) Serie, succesiune de obiecte, de fenomene etc. ce alc─âtuiesc un tot (armonios).
G├üM─é, game, s. f. 1. Succesiune melodic─â, ascendent─â sau descendent─â, care cuprinde toate sunetele unei sc─âri muzicale, lu├ónd numele notei cu care ├«ncepe. 2. Fig. (Pict.) Serie de tonuri ╚Öi de culori dispuse ├«ntr-o succesiune armonioas─â. 3. Fig. Serie, grup, succesiune de obiecte, de fenomene, de situa╚Ťii care alc─âtuiesc un tot (armonios). Gam─â larg─â de sortimente. ÔÇô Din fr. gamme.
GHEM2, ghemuri, s. n. Fiecare dintre punctele c├ó╚Ötigate de un juc─âtor de tenis (dup─â mai multe erori ale adversarului), ├«n limitele unui set. [Scris ╚Öi: game. ÔÇô Pr.: ghe─şm] ÔÇô Din engl. game.
G├üM─é, game, s. f. 1. Succesiune de sunete (╚Öi note), care cuprinde toate sunetele unei sc─âri muzicale, dispuse ├«n ordinea ascendent─â sau descendent─â a sunetelor ╚Öi lu├ónd tonul ╚Öi numele notei cu care ├«ncepe succesiunea. 2. Fig. (Pict.) Serie de tonuri ╚Öi de culori dispuse ├«ntr-o succesiune armonioas─â. 3. Fig. Serie, grup, succesiune de obiecte, de fenomene, de situa╚Ťii care alc─âtuiesc un tot (armonios). Gam─â larg─â de sortimente. ÔÇô Din fr. gamme.
GHEM2, ghemuri, s. n. Fiecare dintre punctele c├ó╚Ötigate de un juc─âtor de tenis (dup─â mai multe erori ale adversarului), ├«n limitele unui set (1). [Scris ╚Öi: game ╚Öi pron. ├«n acest caz: gheim, cf. pronun╚Ťiei din engl.[1]] ÔÇô Din engl. game.
G├üM─é, game, s. f. 1. (Muz.) Serie de opt note, dispuse ├«n ordinea natural─â (ascendent─â sau descendent─â v. c.) a sunetelor ╚Öi lu├«nd tonul ╚Öi numele notei cu care ├«ncepe. Ore ├«ntregi f─âceam game la pian. CAMIL PETRESCU, T. II 96. ├Ä╚Öi primbl─â m├«inile pe clape... ├«ncheind gamele cu putere. D. ZAMFIRESCU, R. 143. Se alinta cu degete u╚Öoare pe clapele albe ╚Öi negre ale pianului ╚Öi din gamele-i nebunatice ╚Öi st├«lcite sim╚Ťirea nu lipsea. HOGA╚ś, M. N. 48. ÔŚŐ Fig. Ciudat─â e gr─âdina plantelor prim─âvara. Tot soiul de miresme alearg─â, tot felul de glasuri se amestec─â, toat─â gama ciripirilor urc─â. ANGHEL, PR. 113. Floricico, Floricico! din toat─â gama dragostei noastre curate... o singur─â not─â mai lipsea. HOGA╚ś, M. N. 42. ╚śi v├«ntul ╚Öuiera mereu A iernii fioroas─â gam─â. DEMETRESCU, O. 41. ÔŚŐ Gam─â diatonic─â v. diatonic. Gam─â cromatic─â v. cromatic. 2. (Pict.) Serie de culori dispuse ├«ntr-o grada╚Ťie armonioas─â. Sur├«de sus, pe rafturi, o gam─â colorat─â De sticle. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 96. Deasupra ochilor ei ├«nchi╚Öi vedea felurite forme... ce cre╚Öteau str─âb─ât├«nd toat─â gama colorilor. VLAHU╚Ü─é, N. 149. ÔŚŐ Gam─â cald─â = gam─â care cuprinde culorile ro╚Öu, galben ╚Öi portocaliu. Gam─â rece = gam─â care cuprinde culorile verde, albastru ╚Öi violet.
gámă s. f., g.-d. art. gámei; pl. gáme
game v. ghem2
ghem2/ (angl.) game [pron. ghe─şm] (joc la tenis) s. n., art. gh├ęmul/game-ul; pl. gh├ęmuri/game-uri
gámă (muzicală, de culori etc. ) s. f., g.-d. art. gámei; pl. gáme
ghem (sport) s. n., pl. gh├ęmuri
GÁMĂ s.f. 1. Scară de evaluare a unor valori sau rezultate. 2. (Muz.) Succesiune de opt sunete dispuse în ordine ascendentă sau descendentă, care ia tonul și numele notei cu care începe. 3. (Pict.) Succesiune de tonuri, de culori care se armonizează. [< fr. gamme, it. gamma].
GAME s.n. v. ghem.
GHEM s.n. (Sport) Etapă de joc care constituie o subdiviziune a setului în cadrul unei partide de tenis; joc. [Pl. -muri, scris și game. / < engl. game].
G├üM─é s. f. 1. (muz.) succesiune de opt sunete, dispuse ├«n ordine ascendent─â sau descendent─â, limitat─â la sunetele din cuprinsul unei octave. 2. ╚Öir de m─ârimi scalare exprim├ónd termenii unei serii ├«n tehnic─â. 3. (fig.) serie de situa╚Ťii, valori, produse, sortimente etc. ├«nrudite, form├ónd un tot armonios. ÔŚŐ (pict.) succesiune de tonuri, culori care se armonizeaz─â. (< fr. gamme)
GHEM s. n. (sport) etapă de joc care constituie o subdiviziune a setului în cadrul unei partide de tenis. (< engl. game)
G├üM─é ~e f. 1) muz. Succesiune de note muzicale ├«n ordine ascendent─â sau descendent─â, cuprinse ├«ntr-un interval de o octav─â, care ia numele notei cu care ├«ncepe aceast─â succesiune. 2) Serie de culori ├«ntr-o grada╚Ťie natural─â ╚Öi armonioas─â. 3) fig. ╚śir continuu (de obiecte, fenomene, situa╚Ťii etc.), alc─âtuind un tot. O ~ ├«ntreag─â de sentimente. /<fr. gamme
gamă f. 1. cele opt note muzicale așezate în ordinea lor naturală: do, re, mi, fa, sol, la, si, do; 2. în pictură: succesiune de tonuri, de colori; 3. fig. ton în genere: alte guri, aceeași gamă. EM.
*g├ím─â f., pl. e (vgr. g├ímma, litera G, uzitat─â ├«n evu medi┼ş de Guido din Arezzo [ÔÇá 1050] ca s─â ├«nsemne prima not─â a game─ş). Muz. Serie de opt note dispuse ├«n ordinea natural─â a sunetelor (do, re, mi, fa, sol, la, si, do). Fig. Serie de lucrur─ş clasate pin grada╚Ťiune natural─â: gama gusturilor, a sunetelor, a colorilor. ├Än general, ton, c├«ntec, vorb─â: acest nepot nu ╚Ötie de c├«t o gam─â: a cere ban─ş unch─şulu─ş s─â┼ş. ÔÇô Gamele-s ascendente, c├«nd notele pleac─â de la gros la sup╚Ťire, ╚Öi descendente, c├«nd pleac─â invers. Ele se divid ├«n game diatonice ╚Öi cromatice. ├Äs do┼ş─â felur─ş de game diatonice: cea major─â, compus─â din cinc─ş tonur─ş ╚Öi do┼ş─â semi-tonur─ş, ╚Öi cea minor─â, compus─â din tre─ş tonur─ş, un ton ╚Öi jum─âtate ╚Öi tre─ş semi-tonur─ş. Toate gamele ─şa┼ş tonu ╚Öi numele note─ş cu care ├«ncep. ÔÇô ├Än anu 1025, c─âlug─âru Guido din Arezzo ├«nlocui literele uzitate p. note pin gama cu notele ut, re, mi, fa, sol, la. Nota si fu ad─âugat─â ma─ş t├«rzi┼ş dup─â cele do┼ş─â ini╚Ťiale S. I. (sf├«ntu Ion) ale imnulu─ş. ├Änlocuirea silabe─ş ut pin do fu f─âcut─â la ├«nceputu sec 17 de Giovanni Doni ╚Öi aminte╚Öte numele lu─ş.
g├ím─â s. f. Serie, ansamblu de elemente de aceea╚Öi natur─â sau cu aceea╚Öi destina╚Ťie ÔŚŐ ÔÇ×Produsele cosmetice din gama ┬źBelatrix┬╗ [sunt] realizate dup─â o formul─â original─â rom├óneasc─â.ÔÇŁ R.l. 3 III 77 p. 5. ÔŚŐ ÔÇ×Alte nout─â╚Ťi: gama de cosmetic─â decorativ─â ┬źAda┬╗, con╚Ťin├ónd fond de ten, tu╚Ö de pleoape, ruj de buze ├«n 25 de nuan╚Ťe, gama de cosmetice pentru b─ârba╚Ťi ┬źFarmec-Select┬╗ care cuprinde creme de ras, ap─â de toalet─â, deodorante, lo╚Ťiuni, ap─â de toalet─â supraconcentrat─â ┬źRevin┬╗.ÔÇŁ R.l. 3 VIII 78 p. 5. ÔŚŐ ÔÇ×Rank Xerox a lansat o nou─â gam─â de materiale de birou.ÔÇŁ R.l. 14 IX 93 p. 5; v. ╚Öi linie, sinterizat, tipodimensiune (1967) (din fr. gamme; DMN 1959; DN, DN3 ÔÇô alte sensuri, DEX)
GAMĂ DE ACROBAȚIE succesiune de figuri acrobatice aeriene impuse (lupinguri, viraje etc.).
gam─â (< gr. ╬│╬Č╬╝╬╝╬▒, [gamma]*), ├«n general, succesiune treptat─â de sunete* sau de intervale* a c─ârei structur─â constituie baza unui sistem muzical. ÔÖŽ Dup─â unele tratate de teorie, g. se define╚Öte restrictiv numai ca o ÔÇ×imagineÔÇŁ s─ârac─â, ÔÇ×pe h├órtieÔÇŁ, a unei realit─â╚Ťi muzicale infinit mai bogate, mai nuan╚Ťate, comport├ónd forma╚Ťiuni ca tonalitate (1-2), mod*, sistem (II) etc. (de unde ╚Öi denumirea sin. de scar─â*). Grafismul g. nu este incompatibil totu╚Öi cu intervalica amintitelor structuri, cu tonurile de referin╚Ť─â (tonic─â*, finalis*; dominant─â*, repercussa*, confinalis* etc.) din cadrul acestora, tonuri ce determin─â liniile de for╚Ť─â, func╚Ťiile* armonice sau melodice. Departe de a constitui doar un mijloc mnemotehnic de ├«nsu╚Öire a intervalelor ╚Öi de fixare a intona╚Ťiei (I, 1) prin solfegiere*, g. este un mijloc eficare de legare a grafiei (prin diferite sisteme de nota╚Ťie*) cu realitatea sonor─â. ÔÖŽ Caracteristic─â oric─ârei exprim─âri muzicale culte sau pop., structura g. a fost modelat─â ├«n func╚Ťie de exigen╚Ťele proprii ale diferitelor tradi╚Ťii etnice specifice ╚Öi de asemenea a cunoscut, ├«n interiorul unei arii culturale omogene, modific─âri profunde ├«n cursul istoriei. Astfel, orice g. existent─â trebuie considerat─â ca stadiul actual al unei ├«ndelungate evolu╚Ťii, reflect├ónd ├«n acela╚Öi timp stadiul actual al evolu╚Ťiei sistemului muzical din care deriv─â ╚Öi pe care ├«l reprezint─â. Preferin╚Ťa pentru o anumit─â structur─â sonor─â (intervalic─â) este legat─â de concep╚Ťii estetice specifice diferitelor grupuri umane ╚Öi de aceea num─ârul ╚Öi tipurile gamelor este nelimitat. ÔÖŽ Actualul sistem muzical occidental se bazeaz─â pe dou─â tipuri de g., ├«mbr─â╚Ťi╚Ö├ónd, ├«n sens ascendent sau descendent, ├«ntinderea unei octave*: g. diatonic─â* (7 sunete) ╚Öi g. cromatic─â* (12 sunete). G. diatonic─â cuprinde 5 tonuri* ╚Öi 2 semitonuri*, desp─âr╚Ťite prin dou─â sau trei tonuri. Pozi╚Ťia semitonurilor pe treptele g. diatonice determin─â modul acesteia, care poate fi major* (ter╚Ť─â mare* pe treapta 1) ╚Öi minor* (ter╚Ť─â mic─â* pe aceea╚Öi treapt─â). Aceste moduri, modificate prin altera╚Ťii suitoare sau cobor├ótoare ale unor trepte, dau na╚Ötere la alte forma╚Ťii modale (melodic─â, armonic─â etc.). G. format─â pe tonica do este g. tip a tonalit─â╚Ťii* moderne. G. cromatic─â este format─â din succesiunea ascendent─â sau descendent─â a 12 semitonuri diatonice ╚Öi cromatice cuprinse ├«n octav─â. ├Än sistemul egal temperat* toate semitonurile g. cromatice sunt egale, astfel c─â pe oricare din cele 12 sunete se poate forma orice tip de g. (principiul transpunerii* tonale). ÔÖŽ Prezint─â interes unele g. dintre multele tipuri existente, ├«n afara celor citate. G. hexatonic─â* sau g. prin tonuri (├«ntregi) este format─â din ╚Öase sunete aflate consecutiv la interval de ton ├«ntreg ╚Öi a fost utilizat─â de unii compozitori (Glinka, Debussy, Puccini ╚Ö.a.). G. pentatonic─â* (cinci sunete ├«n octav─â) poate fi anhemitonic─â (f─âr─â semitonuri) constituit─â din tonuri ├«ntregi ╚Öi dou─â ter╚Ťe* mici neal─âturate (ex.: do-re-mi-sol-la-do) sau hemitonic─â (cu semitonuri), constituit─â din intervale alternante de semiton, ton ╚Öi ter╚Ť─â mare (ex.: la-si-do-mi-fa-la). Este mai pu╚Ťin folosit─â dec├ót g. pentatonic─â anhemitonic─â, aceast─â din urm─â ├«nt├ólnit─â ├«n muzica multor popoare de pe glob ╚Öi a unor compozitori. ÔÖŽ Sistemul fundamental al muzicii chineze este alc─âtuit din g. pentatonic─â anhemitonic─â (preferat─â ├«n S) ╚Öi din g. heptatonic─â (preferat─â ├«n N); ele coexist─â de circa 30 de sec. Scara sonor─â japonez─â este format─â teoretic din 12 trepte egale ├«n octav─â, din care sunt ├«ntrebuin╚Ťate ├«n practic─â cinci, dup─â vechiul model chinez, ├«ns─â ├«n structura hemitonic─â (do-re-mi bemol-sol-la bemol-do). Pentru noi ea sun─â min., pe c├ónd cea chinez─â, maj. Sistemul muzical indian se bazeaz─â din cele mai vechi timpuri pe diviziunea teoretic─â a octavei ├«n 22 de ┼Ťruti, intervale ceva mai mari dec├ót sfertul nostru de ton. G. clasic─â indian─â se compune din ╚Öapte note (sa-ra-ga-ma-pa-da-ni) ╚Öi este de dou─â tipuri, dup─â num─ârul de sruti din care sunt formate intervalele consecutive. ├Än sistemul muzical al arabilor octava este divizat─â ├«n 17 trepte, cu intervale deci ceva mai mari dec├ót o treime de ton. Din aceste intervale s-au constituit 12 g. principale heptatonice ╚Öi alte 24 secundare (derivate). Acelea╚Öi g. au fost preluate de persani. ÔÖŽ (ist.) G. diatonic─â are o vechime imemorial─â ╚Öi se poate spune c─â este un sistem universal. Nu numai c─â nu s-a putut stabili, c├ót de aproximativ, perioada ╚Öi regiunea ├«n care s-a n─âscut, dar nici nu s-a putut g─âsi o explica╚Ťie acustic─â sau estetic─â a structurii ei (de ce cinci tonuri + dou─â semitonuri ├«n octav─â ╚Öi nu altfel?). Cele mai vechi ├«nforma╚Ťii privind g., greu de separat de legende, provin din China: acum peste 46 de sec., ├«mp─âratul Huang-ti ar fi stabilit o octav─â alc─âtuit─â din 12 sunete (liu*), din care s-au ales cele cinci cu care s-a format o g. pentatonic─â anhemitonic─â de tipul do-re-mi-sol-la-do. Peste c. 16 sec. avea s─â i se al─âture o g. heptatonic─â, ini╚Ťial de provenien╚Ť─â mongol─â. ├Än Europa, ╚Öcoala pitagoreic─â (sec. 6 ├«. Hr.) a dat forma teoretic─â unor sisteme modale diatonice practicate anterior cu un num─âr neprecizabil de sec. ╚Öi a descoperit procedeul de construc╚Ťie a sc─ârii diatonice din cvinte ascendente (fa-do-sol-re-la-mi-si; v. cercul cvintelor), care duce ├«n final la o g. netemperat─â av├ónd ├«n octav─â ╚Öapte sunete (ini╚Ťial cinci). Cele opt moduri (I, 1) ale antic. eline au fost preluate de c├óntul catolic ╚Öi, modificate ├«n unele caracteristici de teoreticienii ev. med., au ajuns la un moment dat la un num─âr de 12 (Glareanus, 1547), prin ad─âugarea a ├«nc─â patru altele practicate ├«n muzica profan─â. Printr-un ├«ndelung proces de contopire a modurilor (I, 3) med., din acestea au rezultat cele dou─â moduri (II) de baz─â a g. diatonice naturale*: do maj., corespunz├ónd cu ionicul do al lui Glareanus, ╚Öi la min., corespunz├ónd cu eolicul la. Aceste dou─â moduri s-au impus definitiv ├«n practica muzical─â din a dou─â jum─âtate a sec. 17, paralel cu dezvoltarea sistemului tonalit─â╚Ťii (1) moderne, consolidat definitiv ├«n prin introducerea temper─ârii egale, la ├«nceputul sec. 18. Prin aceasta, g. diatonic─â ╚Öi cea cromatic─â au putut fi transpuse pe orice tonic─â din octav─â. ├Än acest sistem a fost compus─â muzica ├«n ultimul sfert de mil. Utilizarea relativ rar─â ├«n sec. nostru a g. bazate pe microintervale* nu permite deocamdat─â s─â se poat─â vorbi despre o adev─ârat─â l─ârgire sistematic─â a sistemului tonal clasic.
hexatonic─â, gam─â ~, gam─â* muzical─â format─â din 6 sunete, desp─âr╚Ťite ├«ntre ele prin intervalul* de secund─â* mare. Se mai nume╚Öte ╚Öi scar─â hexatonal─â, gam─â prin tonuri (├«ntregi), modul* m─ârit (pe toate treptele put├óndu-se construi acorduri* m─ârite din materialul sonor al gamei), gama lui Debussy (compozitorul care a utilizat-o cel mai frecvent, cu ├«nalte rezultate artistice) ╚Öi modul 1 cu transpozi╚Ťia limitat─â (├«n sistemul de moduri stabilit de Messiaen). Simetria* perfect─â a acestei sc─âri, a╚Öezarea echidistant─â a tuturor treptelor ╚Öi absen╚Ťa intervalelor de semiton* fac imposibile ierarhiz─ârile tonale. Oricare din cele 6 sunete poate fi luat ca punct de plecare, f─âr─â a constitui propriu-zis un centru tonal sau o final─â*. ├Än sistemul temperat* exist─â dou─â sc─âri hexatonice diferite, complementare ├«ntre ele.

Game dex online | sinonim

Game definitie

Intrare: gam─â
gam─â substantiv feminin
Intrare: ghem (sport)
ghem 2 pl. -uri substantiv neutru
game substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: ghe─şm