galvanotehnică sf [At: DA / Pl: ~ici[1] / E: fr galvanotechnique] Parte a metalurgiei electrice care se ocupă cu galvanoplastia și galvanostegia. corectată

GALVANOTÉHNICĂ s. f. Parte a metalurgiei electrice care se ocupă cu galvanoplastia și galvanostegia. – Din fr. galvanotechnique.

GALVANOTÉHNICĂ s. f. Parte a metalurgiei electrice care se ocupă cu galvanoplastia și galvanostegia. – Din fr. galvanotechnique.

GALVANOTÉHNICĂ s. f. Parte a electrochimiei aplicate, care se ocupă cu galvanoplastia și galvanostegia.

galvanotéhnică s. f., g.-d. art. galvanotéhnicii

galvanotéhnică s. f., g.-d. art. galvanotéhnicii

GALVANOTÉHNICĂ s.f. Parte a electrochimiei aplicate, care se ocupă cu galvanoplastia și galvanostegia. [Gen. -iei. / cf. fr. galvanotechnique].

GALVANOTÉHNICĂ s. f. ramură a electrometalurgiei care studiază tehnica depunerii pe cale electrolitică a unui strat metalic pe obiecte (nemetalice). (< fr. galvanotechnique)

GALVANOTÉHNICĂ f. Ramură a electrochimiei aplicate care se ocupă cu studiul galvanoplastiei și galvanostegiei. /<fr. galvanotechnique