Dicționare ale limbii române

2 intrări

18 definiții pentru galvanizat

galvaniza vt [At: IOANOVICI, TEHN. 73 / Pzi: ~zez / E: fr galvaniser[ 1 A produce electricitate cu mijloace galvanice (1). 2 A excita un țesut, un organ printr-un curent electric continuu în scop terapeutic ori experimental. 3 A acoperi o piesă metalică cu un strat de zinc prin cufundare într-o baie de zinc topit pentru a-i spori rezistența. 4 (Pgn) A acoperi o piesă metalică cu un strat subțire de metal depus prin electroliză. 5 (Fig) A însufleți, a stimula pe cineva (pentru scurt timp).
GALVANIZÁ, galvanizez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi o piesă metalică cu un strat subțire de zinc, prin cufundare într-o baie de zinc topit, spre a o face mai rezistentă la coroziune; p. gener. a acoperi o piesă metalică cu un strat subțire din alt metal, depus prin electroliză. 2. (Fiziol.) A excita un țesut sau un organ al corpului printr-un curent electric continuu, în scopuri terapeutice sau experimentale. ♦ Fig. A însufleți, a stimula pe cineva. – Din fr. galvaniser.
GALVANIZÁT, -Ă, galvanizați, -te, adj. (Despre piese metalice) Acoperit cu un strat de zinc sau, p. gener., cu un strat din alt metal spre a mări rezistența piesei la coroziune. – V. galvaniza.
GALVANIZÁ, galvanizez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi o piesă metalică cu un strat subțire de zinc, prin cufundare într-o baie de zinc topit, spre a o face mai rezistentă la coroziune; p. gener. a acoperi o piesă metalică cu un strat subțire din alt metal, depus prin electroliză. 2. (Fiziol.) A excita un țesut sau un organ al corpului printr-un curent electric continuu, în scopuri terapeutice sau experimentale. ♦ Fig. A însufleți, a stimula pe cineva. – Din fr. galvaniser.
GALVANIZÁT, -Ă, galvanizați, -te, adj. (Despre piese metalice) Acoperit cu un strat de zinc sau, p. gener., cu un strat din alt metal spre a mări rezistența piesei la coroziune. – V. galvaniza.
GALVANIZÁ, galvanizez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi o piesă metalică cu un strat subțire de zinc spre a o face mai rezistentă la coroziune. Pentru a împiedica ruginirea cablurilor de oțel, galvanizăm firele de sîrmă. ◊ Fig. Șesuri late, Plăci netede galvanizate De bronzul toamnei. D. BOTEZ, P. O. 59. 2. (Fiziol.) A excita un țesut sau un organ al corpului (în organism sau izolat de organism) printr-un curent electric continuu, în scopuri terapeutice sau experimentale. ♦ Fig. (Cu privire la oameni sau la manifestări ale lor) A da vigoare, a însufleți, a stimula. (Refl.) În cele din urmă ia o hotărîre și galvanizîndu-se brusc, recîștigîndu-și linia frîntă pînă acum de jumătatea de infringere: – Ascultă Mioaro... CAMIL PETRESCU, T. II 145.
GALVANIZÁT, -Ă, galvanizați, -te, adj. 1. (Despre o piesă de metal) Acoperit, prin galvanizare, cu un strat de zinc. Tablă galvanizată. 2. (Despre un cadavru) Căruia i s-au impus mișcări convulsive, printr-un curent electric (în scopul unor experiențe). Se ridică în genunchi; ochii i se rotiră în orbite... și amenințînd din mîna dreaptă, îngînă cu un aer de cadavru galvanizat: – Domnule director, n-am murit încă! DELAVRANCEA, S. 158.
galvanizá (a ~) vb., ind. prez. 3 galvanizeáză
galvanizá vb., ind. prez. 1 sg. galvanizéz, 3 sg. și pl. galvanizeáză
GALVANIZÁ vb. v. zinca.
GALVANIZÁT adj. v. zincat.
GALVANIZÁ vb. I. tr. 1. A acoperi cu un strat de zinc o piesă metalică (în special de oțel) pentru a rezista mai bine la coroziune. 2. A excita în mod artificial un țesut sau un organ cu ajutorul curentului galvanic în scopuri terapeutice sau experimentale. ♦ (Fig.) A însufleți. [< fr. galvaniser, cf. it. galvanizzare].
GALVANIZÁ vb. tr. 1. a acoperi cu un strat de zinc o piesă metalică (de oțel) pentru a mări rezistența la coroziune. 2. a excita în mod artificial un țesut, un organ cu ajutorul curentului galvanic, în scopuri terapeutice sau experimentale. 3. (fig.) a însufleți. (< fr. galvaniser)
A GALVANIZÁ ~éz tranz. 1) (obiecte sau piese de metal) A supune galvanostegiei; a metaliza. 2) (țesuturi sau organe ale corpului) A trata prin galvanoterapie. 3) fig. (persoane) A anima insuflând o energie neașteptată. /<fr. galvaniser
galvanizà v. 1. a electriza cu pila galvanică; 2. fig. a însufla un zel factice și trecător: a galvaniza o societate moartă.
*galvanizéz v. tr. Supun pileĭ voltaice. Galvanizez feru, îl cufund într’o soluțiune de oxid de zinc ca să-l suflu (să-l acoper) cu un strat de zinc metalic. Fig. Daŭ o viață, o energie trecătoare: nicĭ Demosténe nu ĭ-a putut galvaniza pe Atenienĭ.
GALVANIZA vb. (TEHN.) a zinca, a zincui. (A ~ un obiect metalic.)
GALVANIZAT adj. (TEHN.) zincat, zincuit. (Tablă ~.)

galvanizat definitie

galvanizat dex

Intrare: galvaniza
galvaniza conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: galvanizat
galvanizat adjectiv