*galóp n., pl. urĭ (fr. galop, d. galoper, a galopa. Partea a doŭa, -loper, pare să vie d. got. hlaupan, germ. laufen, a fugi, a alerga). Fuga mare a caluluĭ, compusă din săriturĭ micĭ și regulare (.401 de metri pe minut la calu de cavalerie; 400 la galopul mărit). Un dans de salon, foarte vioi, azĭ demodat. La galop saŭ în galop, în fuga mare. V. trap.[1]