Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

44 defini╚Ťii pentru galbin

galb─ân, ~─â a vz galben
galbân, ~ă a, smf vz galben
galben, ~─â [At: TETRAEV. (1574), 245 / V: (reg) ~b─ân, ~b├ón, ~bin / Pl: ~i, ~e / E: ml galbinus] 1 a De culoarea aurului, a l─âm├óii, a m─âlaiului. 2 a (├Äc) ~ deschis sau ~pal G─âlbui. 3 a (├Äc) ~ ├«nchis De o nuan╚Ť─â galben─â (1) mai ├«ntunecat─â. 4 a (Pop; ├«s) ~ ca ╚Öofranul De o nuan╚Ť─â galben─â (1) intens─â, aproape str─âlucitoare. 5 a (├Äc) ~ verzui De o nuan╚Ť─â galben─â (1) care bate ├«nspre verde-deschis. 6 sn Culoare fundamental─â a spectrului solar, situat ├«ntre portocaliu ╚Öi verde. 7 av (├Äe) A i se face (cuiva) ~ ├«naintea ochilor A-i veni (cuiva) ame╚Ťeal─â, a i se face r─âu. 8 a (D. culoarea fe╚Ťei unei persoane sau d. p─âr╚Ťile corpului; pex; d. oameni) Palid. 9 a (├Äe) ~ de spaim─â Care s-a f─âcut (brusc) palid din cauza unei spaime puternice. 10-11 a (├Äe) A se face sau a fi ~ ca ceara (sau ca turta de cear─â sau ca l─âm├óia) A se face sau a fi palid din cauza unei boli sau a unei emo╚Ťii. 12 a (├Äc) Friguri ~e Boal─â contagioas─â r─âsp├óndit─â ├«n ╚Ť─ârile tropicale, transmis─â de o specie de ╚Ť├ón╚Ťari, care se caracterizeaz─â prin febr─â ╚Öi colorarea pielii ├«n galben (2). 13 a (Irn; ├«e) ~ de gras Foarte slab ╚Öi palid Si: str─âveziu Cf v├ón─ât. 14 a (├Äs) Ras─â ~─â Grup de popoare care se caracterizeaz─â prin culoarea galben-brun─â a pielii. 15 a (D. p─ârul oamenilor) Blond Si: (pop) b─âlan, pl─âvit. 16 a (D. p─ârul sau culoarea cailor) ╚śarg. 17 smf Animal domestic cu p─ârul ╚Öarg. 18 sm (Pex; reg) Cal ╚Öarg. 19 sm (Pop; ├«n basme; ic) ~-de-soare Cal n─âzdr─âvan. 20 Colorant, pigment galben (1). 21 sn (Prin metonimie; adesea precedat de prepozi╚Ťiile ÔÇ×peÔÇŁ, ÔÇ×├«nÔÇŁ, ÔÇ×cuÔÇŁ) Pe, ├«n sau cu o hain─â, p├ónz─â, lucru etc. de culoare galben─â (1). 22 sn (Chm; ├«c) ~ de cadmiu Sulfur─â de cadmiu folosit─â ca pigment galben-oranj ├«n pictur─â. 23 sn (Chm; ├«c) ~ de crom Pigment galben (1) folosit pentru ob╚Ťinerea verdelui. 24 sn (Chm; ├«c) ~ de anilin─â Paraaminoazobenzen. 25 sm Moned─â de aur, de valori variabile. 26 sm (Spc; dup─â ╚Ťara de origine; ├«c) ~ venetic Galben (25) de Vene╚Ťia. 27 sm (Spc; ├«c) ~ ├«mp─âr─âtesc Galben (25) austriac. 28 sm (Spc; ├«c) ~ olandez Galben (25) de Olanda. 29 sf (├Äc) ~─â de Odobe╚Öti Specie de vi╚Ť─â de vie cu boabele strugurilor galbene-verzui. 30 sf, sn (├Äac) Vin ob╚Ťinut din galben─â (29) de Odobe╚Öti. 31 sfp (Reg) Corcodu╚Öe. 32 a (Bot; ├«c) Lemn ~ Dr─âcil─â (Berberis vulgaris). 33 smp (├Änv) Impozit perceput ├«n galbeni ├«n ╚Ť─ârile rom├óne ├«n sec. XVII. corectat─â
galbin, ~─â smnf vz galben
G├üLBEN, -─é, galbeni, -e, adj., s. n., s. m., s. f. 1. Adj. De culoarea aurului, a l─âm├óii etc. Friguri galbene = boal─â contagioas─â r─âsp├óndit─â ├«n ╚Ť─ârile tropicale, transmis─â de o specie de ╚Ť├ón╚Ťari ╚Öi caracterizat─â prin febr─â ╚Öi prin colorarea pielii ├«n galben. Rasa galben─â = grup de popoare asiatice cu pielea de culoare galben─â-brun─â. ÔŚŐ Expr. (A se face sau a fi) galben ca ceara = (a deveni) foarte palid din cauza unei emo╚Ťii sau a unei boli. (Substantivat, n.) A i se face (cuiva) galben ├«naintea ochilor = a-i veni (cuiva) ame╚Ťeal─â, a i se face r─âu. ÔÖŽ (Despre fa╚Ťa omului sau despre alte p─âr╚Ťi ale corpului s─âu; p. ext. despre oameni) Palid. ÔÖŽ (Despre p─ârul oamenilor) Blond. ÔÖŽ (Despre p─ârul sau culoarea cailor) ╚śarg. 2. S. n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar, situat─â ├«ntre portocaliu ╚Öi verde. ÔÖŽ Substan╚Ť─â, colorant, pigment care are culoarea descris─â mai sus. ÔŚŐ Galben de cadmiu = sulfur─â de cadmiu folosit─â ca pigment galben-oranj ├«n pictur─â. Galben de crom = pigment galben-├«nchis folosit la vopselele de ulei. Galben de zinc = colorant galben-deschis folosit pentru ob╚Ťinerea verdelui. 3. S. m. Nume dat mai multor monede str─âine de aur, de valori variabile, care au circulat ╚Öi ├«n ╚Ü─ârile Rom├óne ├«n Evul Mediu. 4. S. f. (├Än sintagma) Galben─â de Odobe╚Öti = soi de vi╚Ť─â-de-vie cu boabele strugurilor galbene-verzui. [Var.: (pop.) g├ílbin, -─â adj., s. n., s. m.] ÔÇô Lat. galbinus.
GÁLBIN, -Ă adj., s. n., s. m. v. galben.
G├üLBEN, -─é, galbeni, -e, adj., subst. 1. Adj. De culoarea aurului, a l─âm├óii[1] etc. ÔŚŐ Ras─â galben─â = grup de popoare care se caracterizeaz─â prin culoarea galben─â-brun─â a pielii. Friguri galbene = boal─â contagioas─â r─âsp├óndit─â ├«n ╚Ť─ârile tropicale, transmis─â de o specie de ╚Ť├ón╚Ťari, caracterizat─â prin febr─â ╚Öi prin colorarea pielii ├«n galben (2). ÔŚŐ Expr. (A se face sau a fi) galben ca ceara = (a deveni) foarte palid din cauza unei emo╚Ťii sau a unei boli. (Substantivat, n.) A i se face (cuiva) galben ├«naintea ochilor = a-i veni (cuiva) ame╚Ťeal─â, a i se face r─âu. ÔÖŽ (Despre fa╚Ťa omului sau despre alte p─âr╚Ťi ale corpului s─âu; p. ext. despre oameni) Palid. ÔÖŽ (Despre p─ârul oamenilor) Blond. ÔÖŽ (Despre p─ârul sau culoarea cailor) ╚śarg. 2. S. n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar, situat─â ├«ntre portocaliu ╚Öi verde. ÔÖŽ Substan╚Ť─â, colorant, pigment care are culoarea descris─â mai sus. ÔŚŐ Galben de cadmiu = sulfur─â de cadmiu ├«ntrebuin╚Ťat─â ca pigment galben-oranj ├«n pictur─â. Galben de crom = pigment galben-├«nchis folosit la vopselele de ulei. Galben de zinc = colorant galben-deschis folosit pentru ob╚Ťinerea verdelui. 3. S. m. Nume dat mai multor monede str─âine de aur, de valori variabile, care au circulat ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile rom├óne╚Öti. 4. S. f. (├Än sintagma) Galben─â de Odobe╚Öti = specie de vi╚Ť─â de vie cu boabele strugurilor galbene-verzui. [Var.: (pop.) g├ílbin, -─â adj., subst.] ÔÇô Lat. galbinus.
GÁLBIN, -Ă adj., subst. v. galben.
G├üLBEN2, galbeni, s. m. Veche moned─â de aur str─âin─â, care a circulat ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile rom├«ne╚Öti ╚Öi al c─ârei curs a variat dup─â timp ╚Öi dup─â ╚Ť─ârile de origine. Vestit era odat─â l─âutarul! La zile mari, b─âtr├«na-i al─âut─â De c├«te ori cu galbeni fu umplut─â ╚śi-n loc de vin, cu aur plin paharul! IOSIF, P. 28. De-acolo merg├«nd mai departe, iaca se ├«nt├«lne╚Öte ╚Öi cu c─â╚Ťelu╚Öa, care acum era voinic─â ╚Öi frumoas─â, iar─â la g├«t purta o salb─â de galbeni. CREANG─é, P. 291. De prime╚Öti, ├«╚Ťi dau doi galbeni pe chila de gr├«u, pe loc. ALECSANDRI, T. I 348.
G├üLBEN3, -─é, galbeni, -e, adj. De culoarea aurului, a cerii, a l─âm├«ii, a ╚Öofranului etc. Am v─âzut deodat─â galbenii d-tale trandafiri! GALACTION, O. I 349. P─ârul... era ├«nc─ârcat de pere galbene ca ceara, de coapte ce erau, ╚Öi dulci ca mierea. CREANG─é, P. 290. De ce dorm, ├«ngr─âm─âdite ├«ntre galbenele file, Iambii suitori, troheii, s─âlt─âre╚Ťele dactile? EMINESCU, O. I 137. Ca spicul cel galben, tu fruntea ├«nclini. BOLINTINEANU, O 78. ÔŚŐ Ras─â galben─â = unul dintre grupurile de popoare care se caracterizeaz─â prin culoarea galben─â-brun─â a pielii. Friguri galbene = boal─â contagioas─â, transmis─â de o specie de ╚Ť├«n╚Ťari, r─âsp├«ndit─â ├«n ╚Ť─ârile tropicale ╚Öi caracterizat─â prin febr─â ╚Öi icter. ÔŚŐ (Substantivat, ├«n expr.) A i se face (cuiva) galben ├«naintea ochilor = a i se face r─âu, a-i veni ame╚Ťeal─â. Ilinca... pl├«ngea, de i se dihoca inima, p├«n─â ce i se f─âcea galben ├«naintea ochilor. VLAHU╚Ü─é, O. A. 98. ÔŚŐ (Adverbial) Prin al nop╚Ťii aer ├«ntunecos ╚Öi des Abia p─âtrunde galben lumina-n raze rare. EMINESCU, O. IV 470. ÔÖŽ (Despre chipul omului sau despre p─âr╚Ťi ale chipului; p. ext. despre oameni) Palid; de o culoare cadaveric─â. Era galben la fa╚Ť─â de m├«nie. Ôľş Nevestele din Danilofca a╚Öteptau pe ╚Ť─ârm galbene de nesomn. DUMITRIU, P. F. 32. Merser─âm la un cafeu pe malul m─ârii. Aci aflar─âm o mul╚Ťime de turci, cu chipuri galbene ╚Öi posomor├«te. BOLINTINEANU, O. 283. Fruntea ├«naintat─â, galben─â ca ceara... se lega cu un nas coroietic. RUSSO, S. 28. ÔŚŐ Expr. (A se face) galben ea ceara sau ca turta (sau ca f─âclia) de cear─â = (a deveni) palid de spaim─â sau din cauza unei boli, a unei epuiz─âri fizice. Era galben ca ceara ╚Öi abia ├«ng├«na cuvintele. SLAVICI, O. II 170. A doua zi ├«l g─âsir─â tot cu cartea ├«n m├«n─â ╚Öi searb─âd ╚Öi galben ca turta de cear─â, de pare c─â muncise cine ╚Ötie la ce lucruri grele. ISPIRESCU, L. 102. Galben ca f─âclia de galben─â cear─â Ce aproape-i ardea, Pe-o sc├«ndur─â veche, aruncat afar─â, De somnul cel vecinic Groz-acum z─âcea. ALECSANDRI, P. A. 49. ÔÖŽ (Despre p─ârul oamenilor) Blond. ÔÖŽ (Despre p─ârul cailor) ╚śarg. S─â scutur─â de-i c─âzu tot p─ârul de pe el ╚Öi r─âmase numai un p─âr luciu, galben ca aurul, ╚Öi era acum calul mai frumos dec├«t to╚Ťi c├«╚Ťi ├«i avea ├«mp─âratul. RETEGANUL, P. II 10.
G├üLBEN1 s. n. Una dintre culorile spectrului solar, situat─â ├«ntre portocaliu ╚Öi verde. Tot cimitirul pare galben, un galben enervant, care sup─âr─â ochiul. SAHIA, U.R.S.S. 66. S-arat─â-n galbenul ce scade Topindu-╚Öi fa╚Ťa ├«n azur O minaret─â cu arcade Ce predomne╚Öte ├«mprejur. MACEDONSKI, O. I 55. ÔŚŐ Galben de alizarin─â = materie colorant─â ├«ntrebuin╚Ťat─â ├«n industria textil─â. Galben de anilin─â = materie colorant─â ├«ntrebuin╚Ťat─â la colorarea gr─âsimilor ╚Öi la fabricarea unor coloran╚Ťi. Galben de crom = cromat de plumb, folosit ca pigment la prepararea vopselelor.
gálben2 (monedă) s. m., pl. gálbeni
gálben1 adj. m., pl. gálbeni; f. gálbenă, pl. gálbene
g├ílben3 (substan╚Ť─â, colorant, pigment) s. n.
gálben (monedă) s. m., pl. gálbeni
gálben adj. m., pl. gálbeni; f. sg. gálbenă, pl. gálbene
gálben (culoare) s. n.
G├üLBEN adj., s. 1. adj. v. blond. 2. v. ╚Öarg. 3. adj. v. ofilit. 4. adj. v. palid. 5. s. (├«nv.) zim╚Ť. (I-a num─ârat o mie de ~.) 6. s. (├«nv.) ughi. (~ul era o moned─â de aur.)
Galben Ôëá ro╚Öu, rumen
g├ílben (g├ílben─â), adj. ÔÇô 1. De culoarea aurului, a l─âm├«iei. ÔÇô 2. Blond. ÔÇô 3. Palid, decolorat. ÔÇô 4. (S. m. ╚Öi f.) Nume dat unor animale domestice cu p─ârul galben. ÔÇô 5. Ducat, moned─â veche de aur, de m─ârime ╚Öi valoare variabil─â. ÔÇô 6. (S. f.) Varietate de struguri de provenien╚Ť─â din Odobe╚Öti. ÔÇô Var. (dial.) mr., megl. galbin. Lat. galb─şnus (Pu╚Öcariu 696; Candrea-Dens., 713; REW 3646; DAR), cf. alb. gelb├źre (Meyer 119; Philippide, II, 643), it. gavinello ÔÇ×vindereuÔÇŁ (Battisti, III, 1775), fr. jaune. Pentru numele monedei, cf. port. amarela, iud. port. amar├şio. Der. g─âlbena╚Ö, s. m. (ducat, moned─â; persoan─â care str├«nge d─ârile, ├«nv.) g─âlbenare (var. g─âlbinare), s. f. (icter; rar, g─âlbenu╚Ö; cimbru, Serratula tinctoria); g─âlbinatec, adj. (rar, g─âlbui); g─âlbeneal─â, s. f. (paliditate, culoare g─âlbuie; vopsea galben─â; rar, dropic─â); g─âlbenel, s. m. (ducat, moned─â; nume de plante, Nasturtium amphibium, Ranunculus aureus, Ranunculus pedatus, etc.); g─âlbenea, s. f. (hreni╚Ť─â, Nasturtium); g─âlbinic─â, s. f. (mu╚Öe╚Ťel, Matricaria chamomilla); g─âlbene╚Ť, s. n. (galbeni, b─ânet); g─âlbene╚Ť (var. g─âlbine╚Ť), adj. (oache╚Ö); g─âlbenicios, adj. (g─âlbui; palid); g─âlbeni╚Ť─â, s. f. (plant─â, Galeobdolon luteum); g─âlbeniu, adj. (g─âlbui); g─âlbenu╚Ö, s. m. (plant─â, Crepis setosa); g─âlbenu╚Ö, s. n. (partea central─â, sferic─â, de culoare galben─â a oului); g─âlbenu╚Ť, s. m. (varietate de ciuperci comestibile); g─âlbior, adj. (g─âlbui); g─âlbior, s. m. (ducat; varietate de ciuperci, Cantharellus cibarius; varietate de struguri); g─âlbiu (var. g─âlbui), adj. (g─âlbui); g─âlburiu, adj. (g─âlbui), provenind dintr-o ├«ncruci╚Öare cu alburiu; g─âlbenime, s. f. (g─âlbejeal─â); ├«ng─âlbeni (var. g─âlbeni, (├«n)g─âlbini, etc.), vb. (a se face galben; a deveni palid, a-╚Öi pierde culoarea); ├«ng─âlbenitor, adj. (care face s─â devin─â galben). ÔÇô Din rom. provine ngr. ╬Ż╬│╬Č╬╗¤Ç╬╣╬Ż╬┐¤é, bg. galbin ÔÇ×ducatÔÇŁ (Capidan, Raporturile, 231).
G├üLBEN3 ~i m. ├«nv. Moned─â de aur str─âin─â cu circula╚Ťie ╚Öi ├«n Moldova ├«n sec. XIX. /<lat. galbinus
G├üLBEN1 n. Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar; culoarea aurului. * A i se face (cuiva) ~ ├«naintea ochilor a i se face r─âu (cuiva); a avea ame╚Ťeli. /<lat. galbinus
G├üLBEN2 ~─â (~i, ~e) 1) Care este de culoarea aurului sau a l─âm├óii; ca aurul; ca l─âm├óia. Culoare ~─â. Floare ~─â. ÔŚŐ Ras─â ~─â (sau mongoloid─â) popula╚Ťie din Asia, caracterizat─â prin culoarea galben─â-brun─â a pielii. Friguri ~e boal─â contagioas─â, r─âsp├óndit─â ├«n ╚Ť─ârile tropicale de c─âtre ╚Ť├ón╚Ťari. 2) (despre fa╚Ť─â sau despre alte p─âr╚Ťi ale corpului omului) Care este palid (din cauza aliment─ârii insuficiente cu s├ónge). * A se face (sau a fi) ~ ca ceara a deveni palid (din cauza spaimei, a oboselii, a unei boli etc.). 3) (despre p─ârul oamenilor) Care este de culoare deschis─â. /<lat. galbinus
galben a. 1. de coloarea soarelui sau a l─âm├óii: galben ca f─âclia de galben─â cear─â AL.; 2. galben la fa╚Ť─â, palid. [Lat. GALBINUS]. ÔĽĹ n. coloarea galben─â. ÔĽĹ m. 1. moned─â de aur ├«n valoare de 11 lei ╚Öi 75 bani: galbeni ├«mp─âr─âte╚Öti adic─â austriaci. (V. ughiu, venetic) (lit. moned─â galben─â); 2. cal galben: c─âlare pe galbenul POP.
Hoang-Ho n. sau Fluviul-Galben, mare fluviu în China, izvorește din Tibet și se varsă în golful Pecili: 3760 km.
g├ílben, -─â adj. (lat. g├ílbinus, g─âlbi┼ş, d. galbus, galben verzi┼ş, rud─â cu flavus, blond, fulvus, ro╚Öcat, ╚Öi vsl. plav─şn┼ş, galben; fr. jaune, din falne. V. pl├ívan). De coloarea g─âlbenu╚Öulu─ş, ├«ntre portocali┼ş ╚Öi verde: ceara, auru, l─âm├«─şa a┼ş o coloare galben─â. Palid: om galben de fric─â. S. m. O monet─â austriac─â de aur ├«n valoare de 11 franc─ş ╚Öi 75 de ban─ş (37 de le─ş vech─ş. V. florin). S. n. Coloarea galben─â. Frigur─ş galbene, o boal─â gastro-intestinal─â foarte grav─â care ├«ng─âlbene╚Öte pelea. ÔÇô ├Än est galb─ân, pl. -en─ş, -ene, pop. galb├«n, pl. -in─ş, -ine.
GALBEN adj., s. 1. adj. b─âlai, b─âlan, blond, (pop.) g─âlbior, (├«nv. ╚Öi reg.) pl─âvi╚Ť, (reg.) pl─âvai, pl─âvan, pl─âviu, (Ban.) b─âl. (Cu p─ârul ~.) 2. adj. ├«ng─âlbenit, ofilit, p─âlit, trecut, uscat, ve╚Öted, ve╚Ötejit, (pop.) g─âlbenit, (reg.) p├«h─âvit, (Mold. ╚Öi Bucov.) ugilit. (O plant─â, o frunz─â ~.) 3. adj. ├«ng─âlbenit, palid, (livr.) pal, (rar) p─âlit, (├«nv. ╚Öi pop.) searb─âd, (pop. ╚Öi fam.) g─âlbejit, (pop.) pierit, spelb, (├«nv. ╚Öi reg.) smolit, (reg.) g─âlb─âcios, (Ban. ╚Öi Olt.) galf─âd. (~ de emo╚Ťie.) 4. s. (├«nv.) zim╚Ť. (I-a num─ârat o mie de ~.) 5. s. (├«nv.) ughi. (~ era o moned─â de aur.)
GALBEN. Subst. Galben, culoare galben─â; portocaliu. ├Äng─âlbenire; aurire; g─âlbeneal─â (pop.), g─âlbejeal─â (pop.), g─âlbinare (rar), paliditate, paloare; p─âlire, ofilire, vestejire. Blond, blondin. Adj. Galben, de culoare galben─â, de culoarea aurului (cerii, l─âm├«ii, ╚Öofranului etc.), chihlimbariu, limoniu (├«nv.), ╚Öofraniu, untdelemniu, n─âutiu (├«nv.), nisipiu (rar), g─âlbui, g─âlbeniu (rar), g─âlburiu, g─âlbiu (pop.), g─âlbior (dim., pop.), g─âlbena╚Ö (pop.), g─âlbejit (pop.), g─âlbejos, g─âlbinoi, g─âlbinicios (pop.), g─âlbenatic (rar), g─âlbenel (pop.); pal, palid, spelb (pop.); ├«ng─âlbenit, g─âlbenit (├«nv. ╚Öi pop.), galf─âd (reg.); ofilit, ve╚Ötejit, p─âlit; auriu (fig.), aurit (fig.), de aur (fig.), aurel (rar), ├«naurit (pop.); portocaliu, oranj (livr.). Galben-deschis, samaniu (rar), ╚Öarg; galben-ro╚Öiatic, piersiciu (rar); galben-verzui, kaki, oliv, tutuniu. Blond, blondin, pl─âviu (├«nv. ╚Öi reg.), pl─âvan (pop.), pl├óvi╚Ť (pop.), pl─âvai (pop.), b─âl (reg.), b─âlai, b─âlan, b─âl─âior (dim.), b─âl─ânel, b─âl─ânu╚Ť, b─âl─âuc (reg.), b─âl─âu╚Ť (reg.). Vb. A (se) ├«ng─âlbeni, a se g─âlbeni (├«nv. ╚Öi pop.), a se face galben, a deveni galben; a auri (fig.), a ├«nauri (rar); a se g─âlbeji (pop.), a deveni palid; a p─âli, a se ofili, a se ve╚Öteji. V. cafeniu, ofilire.
g├ílben, -─â, galbeni, -e, (galb├ón, galbin, galb─ân), adj. ÔÇô 1. Blond, b─âlai: ÔÇ×Drag─â-mi-i frunza de pin / ╚śi omuÔÇÖ cu p─âr galb├ónÔÇŁ (Memoria, 2001: 21; Bor╚Öa). 2. Palid, tras la fa╚Ť─â; uscat, s─âc (ALRRM, 1969: 56). 3. (├«nv.) Ducat, moned─â veche de aur: ÔÇ×Berbin╚Ťele cu galbeni ale haiducului Pintea...ÔÇŁ (Calendar, 1980: 102). ÔÖŽ (onom.) Galben, Galb├«n, Galbin, nume de familie (28 de persoane cu aceste nume, ├«n Maramure╚Ö, ├«n 2007). ÔÇô Lat. galbinus < lat. galbus ÔÇ×galben-verzuiÔÇŁ (╚ś─âineanu, Scriban; Pu╚Öcariu, CDDE, DA, cf. DER; DEX, MDA). Cuv. rom. > bg. galbin ÔÇ×ducatÔÇŁ (Capidan, cf. DER).
g├ílben, -─â, (galb├ón, galbin, galb─ân), adj. ÔÇô 1. Blond, b─âlai: ÔÇ×Drag─â-mi-i frunza de pin / ╚śi omu cu p─âr galb├ónÔÇŁ (Memoria 2001: 21; Bor╚Öa). 2. Palid, tras la fa╚Ť─â; uscat, s─âc (ALR 1969: 56). 3. Ducat, moned─â veche de aur: ÔÇ×Berbin╚Ťele cu galbeni ale haiducului Pintea...ÔÇŁ (Calendar 1980: 102). ÔÇô Lat. galbinus.
GALBENU, com. în jud. Brăila; 3.394 loc. (1995).
MACULA LUTEA (expr. lat. ÔÇ×pat─â galben─âÔÇŁ) subst. (ANAT.) Mic─â suprafa╚Ť─â oval─â situat─â pe retin─â, de partea temporal─â a nervului optic. Centrul ei nu con╚Ťine vase sangvine, fiind format numai din celule retiniere, aproape exclusiv celulele cu conuri, la acest nivel impresiile retiniere vizuale av├ónd maximum de precizie ╚Öi claritate. Prezint─â o colora╚Ťie g─âlbuie dat─â de un pigment galben.
MAREA GALBEN─é (HAUNGHAI), mare ├«n O. Pacific cuprins─â ├«ntre pen. Coreea ╚Öi ╚Ť─ârmul continentului asiatic de la N de gura Fl. Chang Jiang (Yangtze). ├Än S comunic─â larg cu Marea Chinei de Est; 417 mii km2. Ad. max.: 106 m; medie: 40 m. Temp. medie apei: 5┬░C ├«n febr. ╚Öi 27┬░C ├«n aug. Salinitate: 29ÔÇ░. Pescuit. Porturi pr: Lianyungang, Qingdao, Dalian, Haeju InchÔÇÖ┼Ćn.
Cucumis melo L. ┬źPepene galben┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte ├«n mai-aug. Flori (cu corol─â galben─â-palid) monoice. Plant─â anual─â, erbacee, tulpin─â lung─â ╚Öi sub╚Ťire, ├«ntins─â pe p─âm├«nt sau ag─â╚Ť─âtoare, cu c├«rcei, prev─âzut─â cu peri aspri. Fruct cu cca 10 coaste, neted sau reticulat, globulos sau oval, comestibil, cu miezul galben sau portocaliu. Frunze lobate, pe margini sinuat-din╚Ťate.
CYTISUS L., SALC├ÄM GALBEN, CITISUS, fam. Leguminosae. Gen originar din Europa, Africa de N ╚Öi Asia Oriental─â, cca 60 specii, arbu╚Öti p├«n─â la 2 m ├«n─âl╚Ťime. Flori (stamine concrescute) purpurii, galbene, albe, dispuse ├«n raceme, ce apar ├«n apr.-aug. Frunze simple, trifoliate. Fruct, p─âstaie ser sil─â, turtit─â, ├«ngust─â, numeroase semin╚Ťe (Pl. 28, fig. 161).Folosire. La alc─âtuirea boschetelor sau izolat, alpinarii ╚Öi la decorarea apartamentelor, ca plante cultivate ├«n sere. Dup─â ├«nflorire se taie foarte puternic pentru ob╚Ťinerea de forme frumoase ╚Öi pentru a nu invada gr─âdina.
HEMEROCALLIS L., CRIN GALBEN, fam. Liliaceae. Gen originar din Europa ╚Öi Asie. Central─â, cca 16-20 specii erbacee, vivace, cu numero╚Öi rizomi c─ârno╚Öi, noduro╚Öi. Tulpini fistuloase, ├«nalte de peste 1 m. Frunze ├«ntregi ÔÇô cu nervuri paralele, ├«nguste, liniare ÔÇô dispuse ├«n tufe, de un verde-luminos, curbate ├«n exterior, nepungite. Flori galbene sau portocalii, dispuse ├«n ciorchine umbeliform, la v├«rful tulpinii (Pl. 39, fig. 226).
LABURNUM Griseb., SALCÎM GALBEN, fam. Leguminosae. Gen originar din sudul Europei, 3 specii, arbori sau arbuști fin-alipit-păroși. Flori galbene dispuse în raceme lungi, pendente. Frunze trifoliate, prevăzute cu stipele, foliolele lungi pînă la 1 cm. Fruct, păstaie
Pinus ponderosa Dougl., ┬ź Pin galben ┬╗. Specie cu conuri sesile, ovoide, p├«n─â la 15 cm lungime, simetrice, maro-├«nchis, lucioase, dispuse c├«teva ├«n verticile. S─âm├«n╚Ť─â ovat─â, gri-├«nchis, cu aripa maro-├«nchis. Frunze verzi-├«ntunecat, aciculare, p├«n─â la 20 cm lungime, c├«te 3 ├«ntr-o teac─â persistent─â, lipsite de flexibilitate. Coroan─â ├«ngust-piramidal─â cu ramuri ╚Öi lujeri gro╚Öi, muguri r─â╚Öino╚Öi, ova╚Ťi. Arbore, cca 60 m ├«n─âl╚Ťime, cu tulpin─â dreapt─â, scoar╚Ť─â maro-├«nchis cu ritidom ├«n pl─âci.
Rosa foetida Herrm., ┬ź Trandafir galben ┬╗ (syn. R. lutea Mill.). Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori galbene, mari, c├«te 1 sau 2 sepale lanceolate, acuminate. Frunze cu 5 foliole lat-ovate, serate, 2-4 cm lungime. Arbust p├«n─â la 2 m ├«n─âl╚Ťime. Tulpina ╚Öi ramurile cu spini drep╚Ťi. Fruct sferic.
RUDBECKIA L., RUJI GALBENE, RUDBECHIA, fam. Compositae. Gen originar din America Central─â ╚Öi America de N, cca 35 specii, erbacee, anuale, bienale sau, majoritatea, perene, cu cre╚Ötere ├«nalt─â, p├«n─â la 2 m, aspre, p─âroase. Frunze alterne, rar opuse, divizate, mari, cu 3-5 lobi. ├«nflore╚Öte vara-toamna, abundent. Flori sesile pe un receptacul comun, paleaceu [foliolele involucrului imbricate, a╚Öezate ├«n 3 (rar 4) r├«nduri, florile radiale ligulate, sterile, galbene sau roz-violacee, cele ale discului fertile, tubuloase, 5-din╚Ťate, purpurii], reunite ├«n capitule mari sau mijlocii, lung- pedunculate, solitare sau c├«teva la un loc. Papul cu 4 din╚Ťi format dintr-o coronul─â scurt─â.
a r├óde cu jum─âtate de gur─â / galben expr. a r├óde silit / for╚Ťat, a r├óde f─âr─â poft─â; a se preface c─â r├óde.
cartona╚Ö galben expr. 1. (├«n fotbal) ultimul avertisment dat de arbitru unui juc─âtor pentru o abatere grav─â de la regulamentul de joc. 2. (pub.) sanc╚Ťionarea unui act politic reprobabil de c─âtre o organiza╚Ťie sau de c─âtre opinia public─â.[1]
moară galbenă / roșie expr. (intl.) ceas de aur.
veste galbene expr. (tox.) capsule de nembutal, substan╚Ť─â psihotrop─â.

Galbin dex online | sinonim

Galbin definitie

Intrare: galben (adj.)
galbân
galben 1 adj. adjectiv
galbin 1 adj. adjectiv
galb─ân
Intrare: galben (culoare)
galbin 3 s.n. (numai) singular substantiv neutru
galben 3 s.n. substantiv neutru (numai) singular
Intrare: galben (moned─â)
galben 2 s.m. substantiv masculin
galbin 2 s.m. substantiv masculin