Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru galant

galant, ~─â [At: PANN, E. I, 5 / V: g─âlan / Pl: ~n╚Ťi, ~e / E: fr galant] 1 a (├Änv; d. b─ârba╚Ťi) Elegant. 2 sm (├Änv) B─ârbat elegant, ├«mbr─âcat la mod─â. 3 a (Rar, d. o epoc─â, o perioad─â, un veac, o genera╚Ťie etc.) Care se distinge prin elegan╚Ť─â, lux, curtoazie ╚Öi bun─âstare. 4 a (D. b─ârba╚Ťi; pex, d. vorbe, gesturi) Curtenitor fa╚Ť─â de sexul opus. 5 av Cu elegan╚Ť─â ╚Öi curtoazie. 6 a (D. femei ╚Öi atitudinea lor) Care ╚Ötie s─â cucereasc─â un b─ârbat. 7 a (├Äs) Aventur─â ~─â Aventur─â amoroas─â. 8 a (├Äs) Intrig─â ~─â Intrig─â amoroas─â. 9 a (Euf) Femeie ~─â Femeie de moravuri u╚Öoare. 10 a Darnic. 11 av (├Äe) A se purta ~ A fi darnic, m─ârinimos.
g─âlan, ~─â a, av vz galant
GAL├üNT, -─é, galan╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre b─ârba╚Ťi ╚Öi manifest─ârile lor) Curtenitor fa╚Ť─â de femei; p. ext. politicos, atent, pl─âcut, tandru. 2. (Despre oameni) Darnic, generos. ÔÇô Din fr. galant.
GAL├üNT, -─é, galan╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre b─ârba╚Ťi ╚Öi manifest─ârile lor) Curtenitor fa╚Ť─â de femei; p. ext. politicos, atent, pl─âcut, tandru. 2. (Despre oameni) Darnic, generos. ÔÇô Din fr. galant.
GAL├üNT, -─é, galan╚Ťi, -te, adj. 1. (Despre b─ârba╚Ťi) Curtenitor, manierat, politicos fa╚Ť─â de femei. Galant ├«ns─â ca totdeauna, t├«n─ârul director a dat bra╚Ťul veteranei. ANGHEL, PR. 121. Scene... cu cavaleri galan╚Ťi, cu v├«n─âtori. ODOBESCU, S. III 136. Pe vremea aceea nu era lucru lesne de a fi galant ╚Öi nu fiecine ├«ndr─âznea a face curte. GHICA, S. 41. ÔŚŐ (Adverbial) O, r─âm├«n cu pl─âcere, cu mare pl─âcere, Nadina! f─âcu Miron, galant. REBREANU, R. I 258. 2. (Despre gesturi, atitudini, vorbe, versuri etc.). Pl─âcut, seduc─âtor, cuceritor. Evantia... era ├«n compania galant─â a t├«n─ârului secretar. BART, E. 85. S─â-mi scrii spre pedeaps─â, chiar acum, pe albumul meu, versuri galante. HOGA╚ś, M. N. 34. Dama cocheteaz─â cu privirile-i galante. EMINESCU, O. I 162. ÔŚŐ Aventur─â (sau intrig─â) galant─â = aventur─â de dragoste. Dac─â nu m─â ├«n╚Öel, face╚Ťi aluziune la aventurile mele galante? HOGA╚ś, H. 97. 3. Darnic, generos. (Adverbial) Ai nevoie de ceva bani, M├«necu╚Ť─â? ÔÇô Deocamdat─â nu. ÔÇô Bine; c├«nd ai nevoie, ├«mi spui. Eu cu prietenii m─â port galant. SADOVEANU, P. M. 190.
gal├ínt adj. m., pl. gal├ín╚Ťi; f. gal├ínt─â, pl. gal├ínte
gal├ínt adj. m., pl. gal├ín╚Ťi; f. sg. gal├ínt─â, pl. gal├ínte
GALÁNT adj. 1. v. curtenitor. 2. v. amoros.
GALÁNT adj. v. culant, darnic, generos, mărinimos.
Galant Ôëá avar, calic, c─ârp─ânos, vulgar, zg├órcit
GAL├üNT, -─é adj. 1. Curtenitor, politicos cu femeile; (p. ext.) delicat; pl─âcut. ÔŚŐ Literatur─â galant─â = literatur─â care cultiv─â cu prec─âdere intriga amoroas─â. 2. Darnic, m─ârinimos. 3. (Muz.) Stil galant = stilul liber al muzicii pentru clavecin sau pian ├«nclinat spre efecte facile, promovat ├«n sec. XVIII. [< fr. galant, it. galante].
GAL├üNT, -─é adj. 1. curtenitor, politicos cu femeile; (p. ext.) manierat, delicat, amabil. ÔÖŽ literatur─â ~─â = literatur─â care cultiv─â cu prec─âdere intriga amoroas─â; aventur─â ~─â = aventur─â amoroas─â. 2. darnic, generos, m─ârinimos. 3. stil ~ = stilul liber al muzicii pentru clavecin sau pian, ├«nclinat spre efecte facile. (< fr. galant, it. galante)
gal├ínt (gal├ín╚Ťi), adj. ÔÇô Curtenitor, politicos, amabil. ÔÇô Mr. galantu. Fr. galant; ├«n mr., din it. galante, cf. ngr. ╬│╬▒╬╗╬Č╬Ż¤ä╬┐¤é. ÔÇô Der. galanterie (var. ├«nv. g─âl─ând─ârie), s. f. (curtoazie; cadou), din fr. galanterie; galantar, s. n. (vitrin─â de magazin); galantom (var. galanton), s. m. (galant, politicos, darnic), din fr. galant homme; galantomie (var. galantonie), s. f. (d─ârnicie). Galantom a intrat ├«n rom. ╚Öi din it. galantuomo, ven. galantomo, de unde ╚Öi mr. galantom, ngr. ╬│╬▒╬╗╬▒╬Ż¤ä¤î╬╝╬┐¤é.
GAL├üNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) (despre b─ârba╚Ťi sau despre manifest─ârile lor) Care v─âde╚Öte galanterie; caracterizat prin atitudine atent─â ╚Öi curtenitoare fa╚Ť─â de femei. 2) Care ╚Ťine de rela╚Ťiile amoroase; propriu rela╚Ťiilor de dragoste. Aventur─â ~t─â. Poezie ~t─â. 3) Care manifest─â polite╚Ťe; cu bun-sim╚Ť ╚Öi serviabil; amabil; gentil; politicos. 4) Care este mereu dispus s─â ajute material pe al╚Ťii, ├«n mod dezinteresat; generos; m─ârinimos; darnic; galanton. /<fr. galant
galant a. 1. politicos ╚Öi gra╚Ťios; 2. care caut─â s─â plac─â femeilor: cu privirile-i galante EM.; 3. luxos ├«mbr─âcat, elegant. ÔĽĹ m. persoan─â galant─â.
*gal├ínt, -─â adj. (fr. galant. V. gal─â). Politicos ╚Öi amabil, ma─ş ales fa╚Ť─â de feme─ş. ├Ämbr─âcat luxos, elegant. Adv. ├Än mod galant: a te purta galant.
GALANT adj. 1. amabil, atent, curtenitor, dr─âgu╚Ť, gentil, (pop.) levent, (├«nv.) cortez, libovnic. (~ cu femeile.) 2. amoros, sentimental. (Aventur─â, intrig─â ~.)
galant adj. v. CULANT. DARNIC. GENEROS. M─éRINIMOS.

Galant dex online | sinonim

Galant definitie

Intrare: galant
galant adjectiv
g─âlan