Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru gabriolet─â

cabriol├ęt─â sf [At: DA ms / V: ga~ / P: ~bri-o~ / Pl: ~te / E: fr cabriolet] Tr─âsuric─â u╚Öoar─â, cu dou─â ro╚Ťi, tras─â, de obicei, de un singur cal Si: bri╚Öc─â, ╚Öaret─â.
gabriolet─â sf vz cabriolet─â
CABRIOL├ëT─é, cabriolete, s. f. Tr─âsuric─â u╚Öoar─â, cu dou─â ro╚Ťi, tras─â de obicei de un singur cal; bri╚Öc─â2, ╚Öaret─â. [Pr.: -bri-o-. ÔÇô Var.: gabriol├ęt─â s. f.] ÔÇô Din fr. cabriolet.
GABRIOLÉTĂ s. f. v. cabrioletă.
CABRIOL├ëT─é, cabriolete, s. f. Tr─âsuric─â u╚Öoar─â, cu dou─â ro╚Ťi, tras─â de obicei de un singur cal; bri╚Öc─â2, ╚Öaret─â. [Pr.: -bri-o-. ÔÇô Var.: gabriol├ęt─â, -e s. f.] ÔÇô Din fr. cabriolet.
CABRIOL├ëT─é, cabriolete, s. f. Tr─âsuric─â u╚Öoar─â, cu dou─â ro╚Ťi; bri╚Öc─â. ├Än curtea larg─â, ├«nconjurat─â de acareturi, st─âtea stingher─â o cabriolet─â cu un cal negru. REBREANU, R. I 162. ÔÇô Pronun╚Ťat: -bri-o-. ÔÇô Variant─â: gabriol├ęt─â (STANCU, 259, DELAVRANCEA, H. TUD. 50) s. f.
GABRIOLÉTĂ s. f. v. cabrioletă.
CABRIOL├ëT─é, cabriolete, s. f. Tr─âsuric─â u╚Öoar─â, cu dou─â ro╚Ťi. [Pr.: -bri-o-. ÔÇô Var.: gabriol├ęt─â s. f.] ÔÇô Fr. cabriolet.
cabriol├ęt─â (ca-bri-o-) s. f., g.-d. art. cabriol├ętei; pl. cabriol├ęte
cabriol├ęt─â s. f. (sil. -bri-o-), pl. cabriol├ęte
CABRIOLÉTĂ s. șaretă, (rar) tilburi. (~ a unei ferme.)
CABRIOL├ëT─é s.f. Tr─âsur─â u╚Öoar─â, cu dou─â ro╚Ťi; bri╚Öc─â. [Pron. -bri-o-, var. gabriolet─â s.f. / < fr. cabriolet].
GABRIOLÉTĂ s.f. v. cabrioletă.
CABRIOL├ëT─é s. f. tr─âsur─â u╚Öoar─â, cu dou─â ro╚Ťi; ╚Öaret─â. (< fr. cabriolet)
CABRIOL├ëT─é ~e f. Tr─âsur─â cu dou─â ro╚Ťi, ├«nalt─â ╚Öi neacoperit─â, tras─â, de un singur cal; bri╚Öc─â; ╚Öaret─â. [Sil. -bri-o-] /<fr. cabriolet
cabrioletă f. trăsură ușoară pe două roate.
*cabriol├ęt─â f., pl. e (fr. cabriolet, d. cabriole, capriole, care vine d. it. capriola, salt ager, d. capra, capr─â). Bri╚Öc─â ma─ş bo─şereasc─â cu do┼ş─â roate. ÔÇô Ob. ga-.
*gabriol├ęt─â, V. cabriolet─â.
CABRIOLETĂ s. șaretă, (rar) tilburi. (~ a unei ferme.)
gabinet, gabriolet─â etc. Am explicat c├«ndva ca ├«mprumutate din polon─â unele dintre cuvintele rom├óne╚Öti care prezint─â o variant─â cu g- ├«n loc de c-, av├«nd ├«n vedere c─â pronun╚Ťarea polon─â este cu g-. V. Kiparsky (├ťber etymologische W├Ârterb├╝cher, ├«n Neuphilologisoche Mitteilungen, LX, 1959, p. 221) citeaz─â pol. gabinet, gorset, giemza (cf. ceh. kamzik), pe care le explic─â prin ÔÇ×unsichere Artikulation der gebenden SpracheÔÇŁ ╚Öi adaug─â c─â numai ├«n leton─â s├«nt multe exemple de cuvinte indigene cu acest tratament (Kiparsky le explic─â prin ÔÇ×ostseefinnischer SubstratÔÇŁ). M─â g├«ndesc acum c─â ├«n rom├óne╚Öte situa╚Ťia e mai complicat─â dec├«t mi se p─âruse. ├Än primul r├«nd exist─â cuvinte de origine latin─â care prezint─â un g- ├«n loc de c-, insuficient explicate p├«n─â acum: gaur─â < *cauula, g─âun < *cauo, gratie < cratis. Iat─â ╚Öi exemple de origine turc─â (toate datele care urmeaz─â provin din DA): gavanos < kavanos, gavaz (╚Öi cavas) < kavas, gheb─â < kebe, ghergir < k├órgir, ghiabur ca variant─â la chiabur, curban, gurban < kurban. Din neogreac─â: chindisi, ghindisi < ¤░╬Á╬Ż¤äß┐Â. Din slav─â: g├«lba╚Ö etc., fa╚Ť─â de rus. đ║ođ╗đ▒ađ║a (sau poate din maghiar─â?), goropi╚Ötni╚Ť─â pentru coropi╚Öni╚Ť─â, grainic pentru crainic (contaminare cu grai?), gril─â pentru cril─â, gujni╚Ť─â pentru cu╚Öni╚Ť─â. Din maghiar─â gocica pentru cocica. Trec cu vederea cuvintele cu origine multipl─â: garaf─â ╚Öi caraf─â (gr. ╬│╬▒¤ü╬Ȥć╬▒, fr. carafe), chitar─â ╚Öi ghitar─â (it. chitarra din gr. ¤░╬╣╬Ş╬Ȥü╬▒, fr. guitare), c─âci modificarea fonetic─â, ├«n aceste cazuri, nu prive╚Öte limba rom├ón─â. De asemenea nu discut exemplele care prezint─â variante create ├«n rom├óne╚Öte (explica╚Ťii se pot g─âsi, bine├«n╚Ťeles): chior─âi ╚Öi ghior─âi (la baz─â e o onomatopee, deci exist─â libertate de mi╚Öcare, de vreme ce imita╚Ťia sunetelor din natur─â e aproximativ─â), cobaie ╚Öi gobaie (etimologie necunoscut─â). S├«nt ╚Öi cazuri de c- ├«n loc de g-: cu╚Öb─â ╚Öi gujb─â < scr. gu┼żba sau magh. guzsba (?; nu a fost acceptat nici de G─âmulescu, nici de Tam├ís), crumpen─â din germ. Grundbirne, ca s─â nu mai vorbesc de cangren─â (pentru care vezi aici mai sus, p. 33). B─âm├«n numeroase exemple de cuvinte relativ recente, venite din german─â prin intermediar maghiar sau polon sau chiar direct din german─â. Aici nu mai avem dificult─â╚Ťi de explicare a schimb─ârii lui c- ├«n g-, av├«nd ├«n vedere pronun╚Ťarea german─â a oclusivelor: gabinet ╚Öi cabinet (it. gabinetto?) gabriolet─â ╚Öi cabriolet─â, gazin ╚Öi cazino, garniz < germ. Karnies (Gl. reg., p. 35), ghistin─â ╚Öi castan─â (evident, prin magh. gesztenye), gorset ╚Öi corset (├«n copil─ârie am auzit la Bucure╚Öti pronun╚Ťarea cu g-), golofrean╚Ť ╚Öi cotoflean╚Ť < germ. Kartoffelpflanze, grei╚Ťar ╚Öi crei╚Ťar <germ. Kreuzer.

Gabriolet─â dex online | sinonim

Gabriolet─â definitie

Intrare: cabriolet─â
gabriolet─â substantiv feminin
cabriolet─â substantiv feminin
  • silabisire: ca-bri-o-
gabriolet─â