gașcă definitie

17 definiții pentru gașcă

gașcă sf [At: POLIZU / Pl: găști / E: nct] 1 (Înv) Tovărășie (tainică) de oameni care urmăresc scopuri reprobabile Si: (liv) clică, coterie. 2 (Înv) Loc ascuns unde se adună gașca (1). 3 (Pop; spc; la jocurile de copii) Gaură în pământ cât căciula Si: (pop) târg. 4 (Mol) Baracă. 5 (Mol) Șatră. 6 (Pex) Grup de prieteni (tineri) care se distrează împreună, fac excursii etc. 7 (În limbajul tinerilor; îe) A fi de ~ A avea spirit camaraderesc. 8 (Îe) A (se) sparge ~ca A se destrăma gașca (1). 9 (Îae) A se termina o petrecere sau o adunare.
GÁȘCĂ, găști, s. f. (Fam.) Grup restrâns de oameni, uniți între ei prin preocupări, mai ales în vederea săvârșirii unor acțiuni reprobabile; grup de oameni care se află la periferia societății. ◊ Expr. A (se) sparge gașca = a (se) risipi, a (se) destrăma o cârdășie, o clică. – Et. nec.
GÁȘCĂ, găști, s. f. (Peior.) Grup restrâns de oameni, uniți între ei prin preocupări, mai ales în vederea săvârșirii unor acțiuni reprobabile; grup de oameni care se află la periferia societății. ◊ Expr. A (se) sparge gașca = a (se) risipi, a (se) destrăma o cârdășie, o clică. – Et. nec.
GÁȘCĂ, găști s. f. Grup restrîns de oameni, lipsiți de principii morale și sociale, uniți între dînșii în vederea unor acțiuni comune pentru satisfacerea ambițiilor și intereselor personale, în paguba și cu nesocotirea intereselor generale ale societății. V. cărdășie, clică.Expr. A (se) sparge gașca = a (se) risipi, a (se) împrăștia, a (se) destrăma o cărdășie.
gáșcă (fam.) s. f., g.-d. art. gắștii; pl. găști
gáșcă s. f., g.-d. art. găștii; pl. găști
GÁȘCĂ s. v. bandă.
GÁȘCĂ s. v. baracă.
gáșcă (-te), s. f.1. Colibă. – 2. Grup restrîns, ceată. Origine necunoscută. Cihac, II, 117, pleacă de la rus. gaika „piuliță”, ceea ce este lipsit de sens.
GÁȘCĂ găști f. fam. depr. Grup restrâns de oameni care, unindu-se, recurg la acțiuni reprobabile; șleahtă; bandă; clică; clan; coterie. [G.-D. găștii] /Orig. nec.
gașcă f. 1. colibă; 2. gazdă (ironic); 3. fam. adunătură, coterie: s’a spart gașca. [Origină necunoscută].
gáșcă f., pl. ște și găștĭ (rus. gáečka, gáĭka, mutelcă, șurub. V. gaĭcă). Baracă, magherniță, prăvălioară. Fig. Adunătură, coterie, clică, cărdășie, societate de șarlatanĭ orĭ de egoiștĭ. V. gășcar.
gașcă s. v. BARACĂ.
GAȘCĂ s. (peior.) bandă, cîrdășie, clan, clică, șleahtă, (livr.) coterie, (rar) tagmă, (înv.) cardașlîc, tacîm, taraf, (fig.) bisericuță.
a se sparge gașca expr. (d. un grup de prieteni, o bandă de hoți etc.) a se împrăștia, a se risipi, a se dezmembra.
de gașcă expr. (d. oameni) sociabil, de treabă.
gașcă, găști s. f. 1. (peior.) grup de elemente declasate / de derbedei. 2. grup de adolescenți / de liceeni; grup de tineri; grup de prieteni.

gașcă dex

Intrare: gașcă
gașcă substantiv feminin