găzdac definitie

10 definiții pentru găzdac

găzdac, ~ă smf [At: MARIAN, NU. 253 / V: ~ag / E: mg gazdág] (Trs) Gazdă (1).
găzdag, ~ă smf vz găzdac
GĂZDÁC, -Ă, găzdaci, -e, adj. (Transilv.) Bogat, înstărit. În temniță-i băgat Viță de-a lui Novac, De-a lui Novac cel găzdac. ȘEZ. IV 10.
GĂZDÁC, -Ă, găzdaci, -ce, adj. (Reg.) Bogat, înstărit; chiabur. – Magh. gazdag.
GĂZDÁC adj. v. avut, bogat, înstărit, situat.
GĂZDÁC s. v. chiabur.
găzdác, -ă adj. (ung. gazdag). Trans. Care te poate găzdui, bogat, cu stare.
găzdac adj. v. AVUT. BOGAT. ÎNSTĂRIT. SITUAT.
găzdac s. v. CHIABUR.
găzdác, -ă, (găzdoc), adj., s.m. – 1. Cu stare materială bună, înstărit: „Du-te la ceie găzdacă, / Că ț-a da doi boi și-o vacă / Și râtu’ de peste apă” (Calendar, 1980: 79). 2. (s.m.) Om bogat. – Din magh. gazdag „avut, bogat” (Scriban, DLRM, DER, MDA), sau mai degraba din gazdă + suf. -ac (Frățilă).

găzdac dex

Intrare: găzdac
găzdac adjectiv
găzdag